Da, n-ai gasit alta rima.

Daca bicicletele ar avea tractiune 4×4, o acceleratie de vreo 6,5 secunde la 100 km/h si ar fi dotate cu un propulsor cu 12 cilindri bi-turbo, poate cultura biciclizarii ar avea mai mult succes.

Asa, pe nepregatite, pot sa recomand doua dintre cartile (pe aceasta tema) care mi-au placut mie, ambele scrise de acelasi autor, Radu Paraschivescu:


Asa cum copiii spun lucruri trasnite, adultii – indeosebi cei deveniti persoane publice – scot pe gura perle. Citindu-le, pana si ursuzii vehementi isi vor ingadui concesia rasului. Cartea de fata e o antologie de umor involuntar, insa are la final un capitol rezervat vorbelor de duh autentice. Cititi-o si veti vedea cum vorbesc si cum gandesc (sau nu) celebritatile tranzitiei, de la Ion Iliescu la Costi Ionita, de la Madalin Voicu la Dumitru Dragomir si de la Viorel Hrebenciuc la Oana Zavoranu.

Rar trece o zi fara sa auzi o vedeta a tranzitiei rostind o gogomanie. Vorbitorii arenei nationale se pronunta indiferent de tema, anotimp sau stare de spirit. Unii emit ineptii cu degetul la tampla, altii filozofeaza tanjind dupa admiratia celor din jur. Unii sunt pretiosi, altii incruntati. Unii stalcesc cuvinte, altii idei. Din muzica si din televiziune, din fotbal si din politica, din sanatate si din literatura, din sfera afacerilor si a relatiilor de cuplu, Radu Paraschivescu a strans o recolta perfect comparabila cu aceea din Fie-ne tranzitia usoara.

N-o suna aşa cum zici, dar mie tot barbarism imi pare a fi.