30
Nov

Lego ergo sum

   Posted by: Dan   in Punctul pe Y

« There are worse crimes than burning books. One of them is not reading them. // Există grozăvii mai mari decât arderea cărţilor. Una din acestea este să nu le citeşti. » ~ Joseph Brodsky

Controversa Carte tipărită sau Carte electronică (cu varianta ulterioară audio – care se situează oarecum pe un alt palier) se dezbate deja de mai mulţi ani, în paralel cu globalizarea comunicaţiilor virtuale şi cu inventarea redactării şi mai apoi a publicării electronice. Cu multe argumente pro, dar şi cam tot atâtea contra, polemica nu se va sfârşi în viitorul apropiat. Problema nu poate fi tranşată nicidecum în câteva fraze. Este mult mai complicată decât pare la o primă vedere şi, până la urmă, se reduce la o chestiune de opţiune şi de preferinţe.

Eu personal prefer cărţile adevărate – în înţelesul clasic al cuvântului. Fie ele capsate, broşate sau cusute; cărţi cu copertă moale sau cele cartonate; cu sau fără supracopertă; editate într-unul sau mai multe volume; ediţii princeps sau populare.
Această predilecţie nu mă împiedică să mă documentez adeseori din texte electronice, chiar să citesc fragmente ori cărţi întregi virtuale. Este mult mai comod de căutat, dar şi o metodă extrem de rapidă de a găsi informaţia necesară pe internet. “Cititul pe sticlă” este tot mai răspândit în această era post-secolul vitezei.

Există voci care compară cititul (unui text) virtual cu sexul virtual – cel puţin în contextul calităţii şi al complexităţii satisfacţiei –, sunt scriitori sau editori care nu concep nici măcar să vorbească despre o alternativă la tiparul clasic şi cu atât mai puţin să accepte noul val. Pe de altă parte, adepţii tipului progresist de lectură deja cântă prohodul la înhumarea cărţii tipărite. Nu pot să fiu de acord cu niciuna dintre variantele “extremiste”. În schimb, accept următoarele:
– cartea tipărită are un “miros” aparte, ceva care creează dependenţă;
– preţul cărţilor este indecent de mare, raportat la veniturile cumpărătorilor;
– cititul este o experienţă personală, mult mai uşor de realizat când ţii în mână o carte;
– e mai uşor de accesat şi cercetat informaţia într-o bibliotecă virtuală;
– n-am auzit de vreo bibliotecă să fi fost închisă datorită expansiunii cărţilor electronice;
– mai multe cărţi înseamnă “exterminarea” copacilor;
– de aceea susţin ideea de reciclare;
– un posibil răspuns la dilema noastră: nici banii nu au dispărut odată cu apariţia cardurilor bancare…

Scenarii putem să depănăm până mâine, dar nimeni nu ştie cu certitudine ce ne rezervă viitorul. Două elemente vor fi esenţiale în continuare, după părerea mea: talentul scriitorului şi opţiunea cititorului.

This entry was posted on Tuesday, November 30th, 2010 at 12:00 am and is filed under Punctul pe Y. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

One comment

 1 

Eu as prefera cartile in format electronic pentru ca ar fi mai la indemana, dar ma dor ochii daca citesc mult pe calculator.

November 30th, 2010 at 2:39 pm