EFEB, efebi, s. m. (în Grecia antică) Adolescent care făcea parte dintr-un colegiu (cu caracter militar). Tânăr ajuns la pubertate; adolescent. (Azi) Tânăr de o deosebită frumusețe. – Din fr. éphèbe, lat. ephebus.
Sursa: DEX ’98
EFEB, s.m, (La vechii greci) Tânăr ajuns la pubertate; adolescent. Membru al unei efebii. [fr. éphèbe, cf. lat. ephebus, gr. ephebos].
Sursa: DN
eféb, s.m., pl. efébi.
Sursa: Dicţionar ortografic

Sunt total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricărei limbi moderne. Lăsând la o parte (deocamdată) implanturile cu barbarisme inutile, în principiu sunt de acord şi cu procesul de modernizare continuă la care este supusă limba, mai ales cea vorbită. În acest context neaşteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotică aş zice) de a “şterge de praf”, de a prezerva şi arhiva întreg fondul naţional de cuvinte. Amplificând puţin, aş combina două dintre zicerile unor mari români:

După părerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) şi întregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent susţinut de majoritatea specialiştilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care înnobilează” a fost proiectat pentru a vă readuce în atenţie cuvinte-matcă ale limbii române aflate în marea masă a celorlalte 80%.

Rubrica este realizată cu ajutorul DEX online (citiţi aici mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definiţiile. (Copyright ©2004-2010 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

CLON, s. n. (Biol.) Totalitatea indivizilor identici proveniți dintr-un singur organism, pe cale asexuată. ~ engl. ‘clone’.
Sursa: DEX ’98
CLON, s.n. (Biol.) Ansamblu de indivizi (bacterii, celule, virusuri, plante) care provin dintr-un individ unic. [Var. clonă s.f. / ~ fr. 'clone', cf. gr. 'klon' – vlăstar].
Sursa: DN
clon, s. n., pl. clone
Sursa: Dicţionar ortografic

Sunt total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricărei limbi moderne. Lăsând la o parte (deocamdată) implanturile cu barbarisme inutile, în principiu sunt de acord şi cu procesul de modernizare continuă la care este supusă limba, mai ales cea vorbită. În acest context neaşteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotică aş zice) de a “şterge de praf”, de a prezerva şi arhiva întreg fondul naţional de cuvinte. Amplificând puţin, aş combina două dintre zicerile unor mari români:

După părerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) şi întregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent susţinut de majoritatea specialiştilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care înnobilează” a fost proiectat pentru a vă readuce în atenţie cuvinte-matcă ale limbii române aflate în marea masă a celorlalte 80%.

Rubrica este realizată cu ajutorul DEX online (citiţi aici mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definiţiile. (Copyright ©2004-2010 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

Dan Costinas

Tocmai pentru a nu ne degrada mintea, vă invit, alături de mine, la muncă voluntară! Citatepedia.ro (autointitulat, pe drept cuvânt, “cel mai mare site românesc cu citate”, oferă până în acest moment 88799 de citate din 10301 autori şi 7215 surse cunoscute) şi secţiunea sa poliglotă, Citatepedia.net (Citate în mai multe limbi), caută moderatori pentru 28 de limbi diferite. Clic aici pentru detalii.

Ce este şi ce face un moderator?
- un voluntar care stăpâneşte o anumită limbă şi supervizează activitatea în secţiunea respectivei limbi. Astfel, participarea devine posibilă pentru oricine doreşte, dezvoltarea fiind activă. Moderarea necesită la început mai puţin de o oră pe săptămână şi poate ajunge la jumătate de oră pe zi în cazul unui număr relativ mare de vizitatori. În plus, moderatorii sunt de obicei şi participanţi activi, adăugând citate, comentarii etc. – atât cât doreşte fiecare.

Vă aşteptăm!
P.S. Iar dacă nu vă încumetaţi să moderaţi din prima, vă recomand să adăugaţi (cel puţin) câte un citat în fiecare zi, într-una din limbile în care vă simţiţi mai confortabil: română, engleză, italiană sau spaniolă.

VIRÍD, -Ă adj. 1. verde, înverzit. 2. (fig.) în putere, viguros. (din it. viride, lat. viridis).
Sursa: MDN
viríd adj. m., pl. virízi; f. sg. virídă, pl. viríde
Sursa: Dicţionar ortografic

Sunt total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricărei limbi moderne. Lăsând la o parte (deocamdată) implanturile cu barbarisme inutile, în principiu sunt de acord şi cu procesul de modernizare continuă la care este supusă limba, mai ales cea vorbită. În acest context neaşteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotică aş zice) de a “şterge de praf”, de a prezerva şi arhiva întreg fondul naţional de cuvinte. Amplificând puţin, aş combina două dintre zicerile unor mari români:

După părerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) şi întregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent susţinut de majoritatea specialiştilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care înnobilează” a fost proiectat pentru a vă readuce în atenţie cuvinte-matcă ale limbii române aflate în marea masă a celorlalte 80%.

Rubrica este realizată cu ajutorul DEX online (citiţi aici mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definiţiile. (Copyright ©2004-2010 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

Dan Costinas

PANTÚM, pantumuri, s. n. Specie fixă a poeziei lirice, în care al doilea și al patrulea vers dintr-un catren formează primul și al treilea vers din catrenul următor. [Pl. și: pantume] – Din fr. pantoum.
Sursa: DEX 98
pantúm s. n., pl. pantúmuri/pantúme
Sursa: Dicţionar ortografic

Sunt total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricărei limbi moderne. Lăsând la o parte (deocamdată) implanturile cu barbarisme inutile, în principiu sunt de acord şi cu procesul de modernizare continuă la care este supusă limba, mai ales cea vorbită. În acest context neaşteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotică aş zice) de a “şterge de praf”, de a prezerva şi arhiva întreg fondul naţional de cuvinte. Amplificând puţin, aş combina două dintre zicerile unor mari români:

După părerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) şi întregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent susţinut de majoritatea specialiştilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care innobilează” a fost proiectat pentru a vă readuce în atenţie cuvinte-matcă ale limbii române aflate în marea masă a celorlalte 80%.

Rubrica este realizată cu ajutorul DEX online (citiţi aici mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definiţiile. (Copyright ©2004-2010 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

Dan Costinas

În aproape 10 ani de existenţă (2001-2011), Dex online a ajuns deja la 395.294 de definiţii, cu o medie lunară de peste 3.250 cuvinte noi “învăţate”. Dacă statisticile înseamnă ceva, DEX online este, în prezent, un site util. El e vizitat, lunar, de peste 1.000.000 de oameni care fac 7.000.000 de căutări. – din “Preambul” la Manifest DEX online.

DEX online este transpunerea pe Internet a unor dicţionare de prestigiu ale limbii române. El e creat şi întreţinut de un colectiv de voluntari. Definiţiile sunt preluate textual din sursele menţionate, cu excepţia greşelilor evidente de tipar, care au fost corectate. Accesul la DEX online va fi întotdeauna gratuit. Baza de definiţii a DEX online este disponibilă liber şi gratuit sub licenţă publică generală GNU

GUTAPÉRCĂ, s.f. Substanță asemănătoare cu cauciucul, obținută din frunzele unor plante tropicale, având diferite întrebuințări în industrie, medicină și tehnică. – Din fr. gutta-percha.
Sursa: NODEX
gutapércă s. f., g.-d. art. gutapércii
Sursa: Dicţionar ortografic

Total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricărei limbi moderne. Lăsând la o parte (deocamdată) implanturile cu barbarisme inutile, în principiu sunt de acord şi cu procesul de modernizare continuă la care este supusă limba, mai ales cea vorbită. În acest context neaşteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotică aş zice) de a “şterge de praf”, de a prezerva şi arhiva întreg fondul naţional de cuvinte. Amplificând puţin, aş combina două dintre zicerile unor mari români:
Limba noastră-i o comoară…care nu-i a mea şi nici a voastră, nici a urmaşilor voştri, ci a urmaşilor urmaşilor voştri!

După părerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) şi întregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent susţinut de majoritatea specialiştilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care innobilează” a fost proiectat pentru a vă readuce în atenţie cuvinte-matcă ale limbii române aflate în marea masă a celorlalte 80%.

Rubrica este realizată cu ajutorul DEX online (citiţi aici mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definiţiile. (Copyright ©2004-2010 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

Dan Costinas

BLAU, s.n. (Rar; în expr.) A face blau= a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. – Din germ. blauer [Montag].
Sursa: DEX ’98
blau s.n.
Sursa: Dicţionar ortografic

Total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricarei limbi moderne. Lasând la o parte (deocamdata) implanturile cu barbarisme inutile, in principiu sunt de acord si cu procesul de modernizare continua la care este supusa limba, mai ales cea vorbita. In acest context neasteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotica as zice) de a “sterge de praf”, de a prezerva si arhiva intreg fondul national de cuvinte. Amplificând putin, as combina doua dintre zicerile unor mari români: Limba noastra-i o comoara… care nu-i a mea si nici a voastra, nici a urmasilor vostri, ci a urmasilor urmasilor vostri!

Dupa parerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) si intregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent sustinut de majoritatea specialistilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care innobileaza” a fost proiectat pentru a va readuce in atentie cuvinte-matca ale limbii române aflate in marea masa a celorlalte 80%.

Rubrica este realizata cu ajutorul DEX online (cititi mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definitiile. (Copyright ©2004-2007 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

Dan Costinas

BIZOTÁ, bizotez, vb. I. Tranz. A şlefui oblic muchiile unei oglinzi, ale unei pietre preţioase etc. – Din fr. biseauter.
Sursa: DEX ’98
bizotá vb., ind. prez. 1 sg. bizotéz, 3 sg. şi pl. bizoteáză
Sursa: Dicţionar ortografic

Total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricarei limbi moderne. Lasând la o parte (deocamdata) implanturile cu barbarisme inutile, in principiu sunt de acord si cu procesul de modernizare continua la care este supusa limba, mai ales cea vorbita. In acest context neasteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotica as zice) de a “sterge de praf”, de a prezerva si arhiva intreg fondul national de cuvinte. Amplificând putin, as combina doua dintre zicerile unor mari români: Limba noastra-i o comoara… care nu-i a mea si nici a voastra, nici a urmasilor vostri, ci a urmasilor urmasilor vostri!

Dupa parerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) si intregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent sustinut de majoritatea specialistilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care innobileaza” a fost proiectat pentru a va readuce in atentie cuvinte-matca ale limbii române aflate in marea masa a celorlalte 80%.

Rubrica este realizata cu ajutorul DEX online (cititi mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definitiile. (Copyright ©2004-2007 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

Dan Costinas

Din ciclul Cuvinte şterse de praf:

BIZÁM, bizami, s.m. Mamifer rozător lung de circa 30 cm, care trăiește în preajma apelor și a cărui blană, castanie-roșcată, este utilizată în blănărie (Ondatra zibethica) ♦ Blana acestui animal. – Din germ. Bisam.
Sursa: DEX ’98
bizám s. m., pl. bizámi
Sursa: Dicţionar ortografic

Total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricarei limbi moderne. Lasând la o parte (deocamdata) implanturile cu barbarisme inutile, in principiu sunt de acord si cu procesul de modernizare continua la care este supusa limba, mai ales cea vorbita. In acest context neasteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotica as zice) de a “sterge de praf”, de a prezerva si arhiva intreg fondul national de cuvinte. Amplificând putin, as combina doua dintre zicerile unor mari români: Limba noastra-i o comoara… care nu-i a mea si nici a voastra, nici a urmasilor vostri, ci a urmasilor urmasilor vostri!

Dupa parerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) si intregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent sustinut de majoritatea specialistilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care innobileaza” a fost proiectat pentru a va readuce in atentie cuvinte-matca ale limbii române aflate in marea masa a celorlalte 80%.

Rubrica este realizata cu ajutorul DEX online (cititi mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definitiile. (Copyright ©2004-2007 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)

Dan Costinas