În anul de graţie 1785, Juan de Villanueva – arhitectul şef al Casei Regale şi al Primăriei capitalei spaniole, a primit însărcinarea de a proiecta un edificiu grandios pe pajiştea (prado) San Jerónimo, cu destinaţia de a găzdui Cabinetul de Istorie Naturală şi Academia de Ştiinţe.

Una dintre cele mai însemnate pinacoteci din lume. Colecţii din secolul al XIV-lea şi până la începutul secolului XX: Velázquez, Goya, Hieronymus Bosch, Ribera, Tintoretto, van der Weyden, Rafael, Tiziano, Rembrandt, Veronese, Fra Angelico, El Greco, Sorolla, Rafael, del Bosco, Pieter Brueghel (de Oude), Rubens, Dürer, Tiepolo, Esteban Murillo, Botticelli, Caravaggio, da Forli, Gentileschi — îi amintesc aici doar pe cei mai reputaţi artişti reprezentaţi în galeriile Muzeului Naţional Prado din Madrid.
Odată cu intrarea în acest lăcaş ai senzaţia, aproape palpabilă, că pătrunzi direct în esenţa lucrurilor. Şi nu o spun doar eu; faptul că este cel mai vizitat obiectiv turistic din Spania cred că vă poate convinge că am dreptate: aproape cinci milioane de vizitatori în 2009, cifră deja depăşită la 1 octombrie 2010 (într-un an de cumplită criză mondială!); iar aritmetica nu minte. Principalele secţiuni ale muzeului:
PICTURĂ: spaniolă (romanică şi gotică, renascentistă, barocă, sec. al VIII-lea şi al XIX-lea), italiană (sec. al XV-lea, al XVI-lea şi al XVII-lea), franceză (sec. XVII-XVIII), flamandă (sec. al XV-lea, al XVI-lea şi al XVII-lea), germană, olandeză, britanică.
SCULPTURĂ: greacă, romană, sec. XVI-XVII şi XVIII.
GALERIE ON-LINE: Acces gratuit la un număr de circa 3500 de lucrări aflate în colecţiile muzeului. Baza de date accesibilă prin Internet se măreşte în fiecare zi cu noi imagini, până la completarea ei cu toate exponatele. Există şi o opţiune de căutare avansată, după: autor, titlu, o anumită temă, anul realizării sau un număr de catalog.

Orice minune durează… până când este găsită explicaţia!
La fel s-a întâmplat şi cu astronautul de pe faţada unei catedrale vechi de câteva secole bune.

Cu ocazia “săpăturilor” făcute în ultimele 24 de ore în vederea clarificării chestiunii, am aflat şi o noutate: din cele mai străvechi timpuri, restauratorii de clădiri şi monumente istorice şi-au transmis – de la o generaţie la alta – un riguros secret profesional: obligativitatea de a strecura câte un element contemporan, bine camuflat printre cele arhaice, originale. Legenda spune că aceia care nu au respectat cu stricteţe regula nescrisă, dar veche de mai multe veacuri, au mai trăit doar atât cât să-şi poată vedea ruinat rezultatul muncii, apoi au fost smulşi de diavol dintre cei vii şi aruncaţi în tenebre.

În 1992, Jerónimo Garcia – şeful echipei însărcinate cu restaurarea faţadei principale a Catedralei din Salamanca – a hotărât să respecte tradiţia înaintaşilor săi şi a ales drept simbol modern silueta unui cosmonaut, pe care a mascat-o foarte bine printre elementele dantelăriei originale. Eventualii cunoscatori ai limbii portugheze gasesc aici mai multe detalii.
(Foto: ©2010 D.C. ~ “Astronautul din Salamanca”)

Am decis să intervin cu o ediţie specială din Salamanca (Spania) ca să vă arăt ce am descoperit pe zidul catedralei din localitate (fondată în anul 1334, dar reconstruită aproape din temelii între 1513 şi 1733): clic pe imaginea de mai jos pentru a vedea misteriosul detaliu fotografiat pe faţadă.
Ce părere aveţi, îi daţi dreptate lui Herr von Däniken?! Revin mâine cu mai multe informaţii.

(Foto: ©2010 D.C. ~ “Mysterium”)

Deşi mai sunt încă trei săptămâni şi jumătate până pe 13 octombrie, data următorului eveniment de tip expoziţie-concurs de fotografii originale, profit de această ocazie pentru a face prima strigare a noii teme: “Petale”! Astfel, anunţaţi din timp, veţi avea răgazul necesar pentru a vă pregăti şi trimite lucrările la adresa de acum binecunoscută:

Începând de mâine, timp de vreo 20 de zile, când vedeţi la începutul articolului menţiunea “Programat”, veţi înţelege că respectivul post a fost scris cu mai mult timp în urmă şi a apărut în ziua şi la ora stabilite anterior. Asta nu înseamnă nicidecum că abandonez arca; de câte ori am să reuşesc, mulţumită vreunei conexiuni decente la internet, să mă conectez, am să răspund tuturor comentariilor. Din umbră (sau de la soare, după cum va fi cazul) am să veghez cu străşnicie la bunul mers al publicaţiei de la 5.
La proximă re-citire!

When, in the course of human events, it becomes necessary for one people to dissolve the political bands which have connected them with another, and to assume among the powers of the earth, the separate and equal station to which the laws of nature and of nature’s God entitle them, a decent respect to the opinions of mankind requires that they should declare the causes which impel them to the separation. Here is the complete text of the Declaration with original spelling and capitalization.

Da, cam are dreptate Mrs. Quindlen: Femeile reprezinta liantul care mentine lumea asta laolalta si n-o lasa sa se destrame. Astazi, de ziua Lor, le doresc tuturor un foarte sincer La multi ani! Cred ca in anul 2010 d.Hr. am putea (incerca macar) sa depasim toate prejudecatile si atitudinile misogine generate de dimorfismul sexual si care mai aduc, din pacate in mult prea multe locuri de pe planeta, doar nefericire si tristete in ochii Lor frumosi. Nu detaliem in zi de sarbatoare aceste reale tragedii contemporane, dar trebuie sa le amintim mereu pentru simpul motiv ca ele exista si nu foloseste nimanui sa le ascundem sub pres.
Principala menire a Zia®ului de la 5 este aceea de a identifica Frumosul din orice si (mai ales) din oricine; ridiculizarea prostiei omenesti este abia pe al doilea plan. De 8 martie, Lor, frumoaselor mele cititoare: foste, prezente, viitoare, potentiale etc. le doresc tot binele din lumea aceasta si le ofer un buchet imens cu cele mai calde si sincere urari de fericire.
O ultima mentiune, apoi va las placerea de a sarbatori in liniste:
Anul trecut am descoperit picturile doamnei Elena Bissinger si mai ales «Dona toamnei» (v. Doña Elena, Craiasa florilor); de atunci, artista a mai pictat, printre altele, «Dona primaverii», dar si «De primavara iubita» – admirabila imagine cu care am ilustrat urarile.

2010: In loc de traditionalul fir impletit, rosu cu alb, ca semn al sosirii primaverii, am ales sa va ofer armoniile desavarsite si sunetul melodios placut urechii ale mult asteptatului anotimp:

	Antonio Vivaldi – Quattro stagioni – Primavera .mp3
	Found at bee mp3 search engine