Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au cinci fiice: Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Alteţa Sa Regală Principesa Elena, Alteţa Sa Regală Principesa Irina, Alteţa Sa Regală Principesa Sofia şi Alteţa Sa Regală Principesa Maria.

Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.
Familia Regală a României este legată prin cele mai călduroase relaţii de rudenie cu toate Casele Regale Europene.

Familia regală norvegiană: M.S. Regele Harald V, M.S. Regina Sonja, Prinţul moştenitor Haakon, Prinţesa Mette-Marit şi Prinţesa Ingrid Alexandra.

Familia regală spaniolă: M.S.R. Don Juan Carlos, M.S.R. Doña Sofía, A.S.R. Principele de Asturias, A.S.R. Prinţesa de Asturias, A.S.R. Infanta Doña Elena, A.S.R. Infanta Doña Cristina, şi Excmo. Sr. Don Iñaki Urdangarín (Duce consort de Palma de Mallorca).

Familia regală britanică: M.S. Regina Elisabeth II şi Prinţul consort Ducele de Edinburgh, prinţi şi prinţese (copii, nepoţi etc.): Prinţul de Wales, Ducesa de Cornwall, Ducele de Cambridge, Ducesa de Cambridge, Prinţul Harry de Wales, Ducele de York, Prinţesa Beatrice de York, Prinţesa Eugenie de York, Contele şi Contesa de Wessex, Vicontele Severn, Lady Louise Windsor, Prinţesa Anne (fiica Majestăţii Sale), Ducele şi Ducesa de Gloucester, Ducele şi Ducesa de Kent, Prinţul şi Prinţesa de Kent, Prinţesa Alexandra, Onorabila Lady Ogilvy (verişoara Majestăţii Sale, fiica Contelui de Wessex).

Familia regală daneză: M.S. Regina Margrethe II şi Prinţul consort Henrik, prinţi şi prinţese (copii şi nepoţi): Christian, Isabella, Vincent, Josephine, Joachim, Marie, Nikolai, Alexandra, Felix, Henrik, Benedikte, Anne-Marie şi Elisabeth.

Începând de săptămâna trecută şi până la sfârşitul anului fac următorul experiment: în fiecare duminică voi anunţa câte o temă a săptămânii, pe care am să o întorc pe cât mai multe feţe în următoarele şase zile, de luni până sâmbătă; apoi altă temă etc. Mai sunt 35 de săptămâni, iar ultima zi din 2011 este chiar într-o sâmbătă, ceea ce îmi uşurează oarecum iniţiativa. Aştept colaborări pe subiectele anunţate sau pe oricare altul credeţi că s-ar potrivi cu evenimente celebrate recent.

Care credeţi că ar putea fi tema acestei săptămâni, dacă ţinem seama de faptul că am fost realmente bombardaţi cu ştiri despre “Nunta secolului”? Cuvinte-cheie: Familii regale, monarhie, rege, regină, prinţi moştenitori, domenii, blazoane etc.

“Shakespeare” By Another Name, de Mark Anderson (Ed. Gotham Books, 2005)

William Shaksper of Stratford was an actor and entrepreneur who had little education, never left England, and apparently owned no books. In the centuries since his death more and more questions have arisen about the true source of the plays and poetry conventionally attributed to him.

E notoriu faptul că primele tentative de contestare a marelui Will au apărut prin secolul al XVIII-lea, dar n-au avut ecoul scontat, cel puţin în lumea academică a vremii. A urmat o pauză.
În ultimii ani asistăm la o adevarată avalanşă publicistică, se pare că există chiar un curent bine definit şi concertat, în care se încearcă promovarea ideii că autorul pieselor şi al versurilor (devenite celebre peste veacuri) ar fi fost cu totul altcineva, nicidecum “semi-analfabetul” din Stratford-upon-Avon. Sir Henry Neville a fost unul dintre “candidaţii” la paternitatea Operei. L-au urmat Francis Bacon, Christoper Marlowe şi chiar Elisabeta I (această din urmă variantă mi se pare cea mai fantezistă!)

Cartea lui Anderson îl scoate în faţă pe Edward de Vere, Conte de Oxford (1550-1604) şi-şi argumentează propunerea în 598 de pagini: shakespearebyanothername.com;
citiţi şi eseul lui Alan Robinson pe aceeaşi temă.

Hmmm… ?

Vedeţi mai jos părerea mea:

William Shakespeare (nascut in aprilie 1564 la Stratford-upon-Avon, Warwickshire, England)

Photo Courtesy To The Shakespeare Birthplace Trust si Shakespeare Found, un umil omagiu.

GHANA – Secolul al XIX-lea