Evenimentul Zilei, 14 martie 2007 – un articol semnat de Laura Laurentiu:
Specialistii clujeni au scos la lumina o diploma de bronz care dateaza de pe vremea imparatului Hadrian.
“Diploma a fost gasita in interiorul unei cladiri romane de dimensiuni foarte mari, circa 90×70 de metri. In acea zona a mai aparut pana acum material militar (piese de armament, aplici tipice mediului militar), indicii care ne determina sa credem ca acesta era un castru militar roman. Pana nu vedem tot planul, insa, nu putem fi siguri, dar cert este ca, in majoritatea cazurilor, astfel de diplome se gasesc in castre romane”, ne-a declarat arheologul Valentin Voisan. (Cititi articolul)
(Fragmentul a fost preluat din cotidianul Evenimentul Zilei, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind protejarea drepturilor intelectuale.)
Jurnalul national, 15 ianuarie 2007 – un articol semnat de Valentin Zaschievici:
Acum 100 de ani, pe vremea asta, lumea satului romanesc fierbea. Mamaliga a explodat la Flamanzi, in nordul tarii. Scanteia a fost la 8 februarie 1907. Flacarile rascoalei s-au intins in toata Moldova, timp de o luna. La 9 martie, razmerita a intrat in Muntenia, la 12 martie a cuprins si Oltenia. La sfarsitul lui martie, rascoala s-a potolit, lasand in urma scrum si multe cruci.
A fost un fenomen social plin de paradoxuri, la granita a doua lumi care cautau sa se inteleaga si sa se accepte reciproc. Lumea satului romanesc se ciocnise violent de capitalismul salbatic. Statul modern facuse un salt politic urias in numai cateva decenii, de la Cuza la finele domniei lui Carol I. Satul nu se miscase prea mult: agricultura era nerentabila, forta de munca, in surplus, educatia si sanatatea nu avansasera mult fata de Evul Mediu. Prea bine a observat cu amaraciune, in primavara lui 1907, blajinul si ironicul Caragiale ca ni se daduse un stat fara a avea o societate: “Fireste dar ca recentele rascoale ale maselor taranesti, care au luat proportiile unei hotarate revolutiuni teroriste, aproape ale unui crunt razboi civil, trebuia sa provoace in Europa emotiune si uimire. (Cititi articolul)
(Fragmentul a fost preluat din cotidianul Jurnalul National, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind protejarea drepturilor intelectuale.)
INVAZIA SLAVA
Patrunderea slavilor pe teritoriul din afara arcului carpatic, la inceputul secolului al VI-lea iar in interiorul aceluiasi arc la mijlocul secolului al VII-lea, a fost atestata arheologic. Patria lor de origine se afla intre Vistula si Nistru.
Slavii aliati cu avarii s-au asezat pe teritoriul de astazi al României, aducând in general o civilizatie mai putin evoluata decât cea a bastinasilor, intrerupând legaturile comerciale cu sudul Dunarii, ruralizând viata intregii regiuni.
CRESTINISMUL TIMPURIU
Opait in forma de peste, cu simbol crestin pe ambele fete. In cavitatea bucala se afla un peste mai mic. Orificiul pentru ulei se afla in aripioara din spate. Se atârna cu un lant fixat cu ajutorul a doua perforatii pe aripioarele dorsale.
Procesul de crestinare a daco – romanilor a avut loc in strânsa legatura cu procesul de romanizare a acestora, ambele procese incheindu-se in a doua jumatate a secolului al VI-lea, inainte de convietuirea cu slavii. Fenomenul istoric a fost usurat prin cucerirea Daciei de catre romani si includerea in mediul de cultura si civilizatie romana, in care a aparut si s-a afirmat crestinismul.
(Piesa din imagine se gaseste in colectia “Crestinism timpuriu” de la Muzeul National de Istorie a României.)
ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
Oras in Dacia romana, fondat de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, intre anii 108 si 110.
In timpul domniei imparatului Hadrian orasul primeste si numele de Sarmizegetusa, purtat de capitala Regatului Dac al lui Decebal, situata la 40 de km E de noua ctitorie, iar din 222, pâna la 235 va purta si epitetul de metropolis.
