«Daca printre voi mai e vreunul neinitiat in arta de a iubi,
dati-i sa citeasca acest poem si, dupa ce-l citeste si-l intelege, lasati-l sa-si strige singur dorul.»
~ Ovidiu, Cartea I din “Arta iubirii”

Au trecut mai bine de doua milenii (!) de la scrierea primului poem de educatie erotica in 3 carti (doua adresate barbatilor si una adresata femeilor), cuprinzand „Tips & Tricks” privind arta seductiei si a dragostei. Continuare »

«Eu pot să văd doar întreguri luminoase sau obscure, planuri care avansează sau planuri care se retrag, reliefuri sau fundaluri. Ochiul meu nu percepe linii sau detalii.» ~ Francisco Goya

Zica oricine ce-ar vrea, fac parte dintr-o specie mai putin intalnita: nu sunt nici credincios, dar nici liber-cugetator in adevaratul sens al cuvintelor. Respect optiunea fiecaruia, cu conditia sa nu fiu agresat ori agasat cu insistente sortite, oricum, esecului.
Fara sa contrazic cele spuse pana acum, nu pot sa cred ca este doar o simpla coincidenta faptul ca in aceeasi zi, 30 martie, chiar daca la o distanta de un secol (+7 ani) intre ei, s-au nascut doi titani ai picturii, unul in Aragón si celalalt in Noord-Brabant: Goya spaniolul si van Gogh olandezul, caci despre ei e vorba in propozitie. La multi ani, domnilor! Oricum veti trai vesnic prin capodoperele lasate in urma, dar este placut si inaltator sa ne amintim in fiecare 30 martie ca ati existat.

Azi se implinesc fix 264 de ani de la nasterea maestrului Francisco José de Goya y Lucientes, dar si 211 de la pictarea celebrei si controversatei Maja Desnuda (Unul dintre extrem de putinele nuduri ale picturii spaniole, devenita astazi o piesa de referinta a patrimoniului national gazduit la Museo Nacional del Prado din Madrid) ~ Clic pe imagine.
Avertisment: Daca aveti sub 18 ani, clic aici pentru poza marita!

«Un tablou bun este sinonim cu o faptă bună.» ~ Vincent van Gogh

Zica oricine ce-ar vrea, fac parte dintr-o specie mai putin intalnita: nu sunt nici credincios, dar nici liber-cugetator in adevaratul sens al cuvintelor. Respect optiunea fiecaruia, cu conditia sa nu fiu agresat ori agasat cu insistente sortite, oricum, esecului.
Fara sa contrazic cele spuse pana acum, nu pot sa cred ca este doar o simpla coincidenta faptul ca in aceeasi zi, 30 martie, chiar daca la o distanta de un secol (+7 ani) intre ei, s-au nascut doi titani ai picturii, unul in Aragón si celalalt in Noord-Brabant: Goya spaniolul si van Gogh olandezul, caci despre ei e vorba in propozitie. La multi ani, domnilor! Oricum veti trai vesnic prin capodoperele lasate in urma, dar este placut si inaltator sa ne amintim in fiecare 30 martie ca ati existat.

Noaptea instelata, 1889

In “Noaptea instelata” a lui Van Gogh exista cer, exista munti si-un chiparos. Atât.
Atât? Cerul e cuprins de un uragan care anunta parca Judecata de Apoi. Muntii seamana cu valurile unei mari in furtuna. Chiparosul s-a schimbat in flacara neagra. In toate e o neliniste care ne trimite cu gândul la nelinistea din ochii lui Van Gogh. “Noaptea instelata” a parut multora pupila lui dilatata. ~ Octavian Paler, “Calomnii mitologice – Farâme din conferinte nerostite“

«The childhood shows the man, // As morning shows the day.» ~ “Paradise Regained”, by John Milton

Nu stiu daca v-am mai spus aici, dar oricum imi place sa repet: inainte de 1989 ma deranja mai putin faptul ca magazinele isi rânjeau rafturile goale catre clientii incruntati si cenusii care se mai incumetau sa le treaca pragul, sau ca mâncam salam cu soia, ci mai mult ca eram – deliberat – tinuti in intuneric (la propriu si mai ales la figurat). In aceasta “intunericeala” includ si imposibilitatea de a calatori liber. Visam sa pot lucra 11 luni ca un rob, astfel incât in a 12-a luna sa pot pleca oriunde, din Norvegia pâna in Africa de Sud si din SUA in Japonia (varianta lunga). Nu stiu daca sa pun aceasta dorinta apriga pe seama zodiei (guvernata de Neptun), a unei vieti anterioare (explorator) sau pur si simplu pe seama sutelor de lecturi cu care mi-am umplut timpul in lipsa unor alternative. Continuare »

“Limba noastra-i numai cantec, // Doina dorurilor noastre, //
Roi de fulgere, ce spintec // Nouri negri, zari albastre.” ~ Alexei Mateevici

Am crezut – pentru scurt timp – ca am descoperit gaura macaroanei… Ca voi importa un nou cuvant in limba romana: pietonizare! Aiurea, s-au grabit altii sa o faca; citez din “Dilema veche”, un numar aparut in iulie 2005: «Dar orice zonă pietonală trebuie să aibă în proximitate nişte artere care “s-o alimenteze”, să aibă parcări, drumuri de acces etc. Procesul de “pietonizare”, peste tot în lume, durează cîţiva ani, pentru că trebuie asimilat în cultura oraşului şi în comportamentul cetăţenilor.»
©2009~D.C. (Clic pe foto pentru a vedea imaginea la dimensiunea maxima)

Henny Youngman: There was a girl knocking on my hotel room door all night! Finally, I let her out.

Ati locuit vreodata la hotel? Atentie la nuante! Am intrebat daca ati locuit, nu daca ati stat. Nu am in vedere o cazare banala la vreun hotel oarecare pentru una, doua, cinci, zece si nici treizeci de nopti. Ma gândesc pur si simplu la locuit; unul, doi, cinci, zece ori chiar treizeci de ani. Sunt tentat sa zâmbesc doar la gândul ca as putea ajunge in fata unei receptionere total nepregatite sa replice unei astfel de solicitari care nu exista in nicio culegere de proceduri. O camera pentru cinci ani, va rog. Sa nu fie la parter sau la ultimul etaj, nici pe colt, conexiunea wireless sa fie impecabila, iar geamurile sa fie orientate spre sud. Continuare »

«Spune-mi ce manânci, ca sa-ti spun ce esti.» ~ Anthelme Brillat-Savarin

Cum adica, daca mie imi place sa manânc “Pulpo a la gallega” inseamna, fara doar si poate, ca sunt caracatita?!

Intrebarea zilei:
Ce se intâmpla daca persoanei fructifere din imagine, “imbracate” afrodiziac doar cu câteva felii sumare de maracuya si alte vreo trei banane la indemâna, i-ar fi venit – asa, brusc – ideea sa stranute? // Sursa foto //

(Daca nu stiti,
intrebati medicul sau farmacistul.)