4
Nov

Bătrânul și marea

   Scris de: Dan   in Cartea de la 5 (ante meridiem)

„Luară tot echipamentul din barcă. Bătrânul căra catargul pe umăr, iar puştiul ducea cutia din lemn, cu mosoarele de sfoară cafenie strâns împletită, cangea şi harponul, cu tot cu ţepuşă. Cutia cu momeala era dedesubt, la pupa bărcii, laolaltă cu ciomagul pe care îl folosea bătrânul ca să potolească peştii mai mari atunci când îi trăgea la bord. Nimeni nu s-ar fi gândit să-l fure tocmai pe el, dar era mai bine să ia cu el acasă vela şi mosoarele grele de sfoară, pentru că roua le făcea rău şi, cu toate că era convins că nimeni de prin partea locului nu le-ar fi furat, bătrânul socotea că un harpon şi o cange lăsate într-o barcă erau totuşi nişte ispite inutile.”

“The old man carried the mast on his shoulder and the boy carried the wooden boat with the coiled, hard- braided brown lines, the gaff and the harpoon with its shaft. The box with the baits was under the stem of the skiff along with the club that was used to subdue the big fish when they were brought alongside. No one would steal from the old man but it was better to take the sail and the heavy lines home as the dew was bad for them and, though he was quite sure no local people would steal from him, the old man thought that a gaff and a harpoon were needless temptations to leave in a boat.”

May be an image of one or more people and text that says 'ERNEST HEMINGWAY BĂTRÎNUL ȘI MAREA POLIROM'

Sigur ați citit-o cândva, dar…

Continuare »

O inițiativă interesantă, care merită încurajată:

Asociația MAIE invită tineri din întreaga țară să participe la cea de-a V-a ediție a școlii de vară de antropologie, design și arhitectură, „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”, organizată între 21 august și 4 septembrie în satele din comunele Balta și Ponoarele. Școala de vară propune redefinirea funcționalității spațiului fostei primării din comuna Balta, devenit Ogoi, un spațiu comunitar dedicat unor evenimente culturale, deschis localnicilor și turiștilor geoparcului deopotrivă. Demersul are la bază un concept și o viziune bazate pe cercetare, fiind ancorate în realitățile și caracteristicile interioarelor mehedințene, reflectând prin design de interior contemporan legătura dintre peisajul natural, comunitățile locale și patrimoniul cultural.

This image has an empty alt attribute; its file name is Inscrieri-Scoala-de-vara-Arhitectura-GPMH-editia-a-V-a-2021-1024x450.png

Ogoi este noua denumire a fostei primării din comuna Balta, județul Mehedinți. Numele a fost ales de participanții la edițiile trecute ale școlii de vară Arhitectura GpMH, inspirați de experiența din Geoparcul Platoul Mehedinți și de lucrul la restaurarea imobilului. În ultimii 6 ani, echipa Asociației MAIE a derulat acțiuni de renovare și amenajare a Ogoiului, cu implicarea studenților și a tinerilor localnici în atelierele de cercetare, design și arhitectură din cadrul școlii de vară. Spațiul poate fi vizitati virtual aici: http://www.arhitectura-gpmh.ro/ogoi/.

Renovată parțial în contextul edițiilor precedente, clădirea fostei primării se află în centrul comunei Balta, fiind construită la începutul secolului al XX-lea după modelul standard specific clădirilor administrative din acea epocă. Ogoiul își propune să devină „casa” comunității locale interesată să își valorifice patrimoniul local, a echipei Asociației MAIE și a studenților care își petrec verile aici pe timpul școlilor de vară.

Ediția a V-a a școlii de vară pune în centru implicarea participativă a unui grup de liceeni din geoparc alături de tineri sosiți din alte zone ale țării, interesați de protejarea și valorificarea patrimoniului local, în activitățile de amenajare și reimaginare a funcționalităților fostei primării și a spațiului verde care o înconjoară. Lucrul la design-ul de interior și amenajare va reprezenta un prilej de învățare despre cum putem pune patrimoniul local în folosul dezvoltării, prin întâlnirea dintre tineri și oamenii-resursă ai zonei, alături de arhitecți, antropologi și specialiști în patrimoniul cultural. precizează Bianca Maria Bălșan, președintele Asociației MAIE

N.B. Ediția a V-a a școlii de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți” face parte din „Ogoi – loc bun de adunare”, un proiect inițiat de Asociația MAIE și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul este derulat în parteneriat cu: Designers Thinkers Makers, Asociația pentru turism Mehedințiul de sub munte, Direcția Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinți din cadrul Consiliului Județean Mehedinți și cu Primăria Comunei Balta. Credite foto și ilustrație: Cristina Ciobanu și Oana Moraru, participante la ediția a IV-a a școlii de vară.

În 1623, șapte ani de la trecerea în nonexistență a nemuritorului (sic!) William Shakespeare, actorii John Heminge și Henry Condell, prieteni și foști colegi ai Bardului-upon-Avon la compania teatrală Oamenii Regelui, au decis să publice – în format en folio – 36 din cele 39 de piese.

Decembrie 2023 este luna în care planeta va aniversa patru secole de la evenimentul care a marcat definitiv istoria universală a literaturii de scenă.

Proiectul-mamut pe care ni l-am asumat are drept obiectiv transpunerea pieselor din First Folio într-un limbaj modern, original și accesibil cititorilor din Secolul XXI, în noi versiuni traduse în 22 de limbi oficiale vorbite în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Etapele distincte din evoluția proiectului, dar și multe alte curiozități, unele inedite, vor fi prezentate pe larg pe platforma sui-generis dezvoltată în acest scop; disponibilă curând, aici: FirstFolio.info

După cum se pare că s-a dovedit deja științific, cafeaua te ține treaz și apt de muncă până târziu în noapte; așa că folosiți cu încredere butonul ”Buy us a coffee”! Mulțumim anticipat pentru sprijin.

Proiectul „Mituri populare românești – Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul în arte vizuale, ilustrație de carte și muzică rock”, produs de PostModernism Museum și derulat cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2021, este compus din trei platforme online expoziționale tematice și o microserie de 4 materiale video documentare

https://www.modernism.ro/2021/02/01/miorita-mesterul-manole-si-zburatorul-in-arte-vizuale-ilustratie-de-carte-si-muzica-rock/

(imagine: Marcel Olinescu, Scenă pastorală, 1960, 11×13 cm)

Proiectul își propune valorificarea romanului lui Bram Stoker printr-un produs editorial inedit, dar și cu ajutorul noilor media și al instrumentelor digitale. Scopul declarat este acela de a crește interesul tinerilor pentru lectură și de a le stârni acestora curiozitatea privind actul de creație, scrierea creativă și literară.

Menirea celor două produse culturale este de a crește interesul publicului tânăr pentru o lucrare care a stabilit tendințe noi în epocă și care a diseminat cu mare succes, la nivel internațional, o anumită imagine a României.

30
Jun

Ziua Lunii – 13 capodopere

   Scris de: Dan   in Actualitate

Se pare că ideea (genial) exprimată în doar cinci cuvinte: Frumuseţea stă în ochiul privitorului are o istorie mult mai lungă, fiind întâlnită în Grecia antică, prin sec. III î.e.n.

Nici Shakespeare nu a trecut-o cu vederea (în comedia „Zadarnicele chinuri ale dragostei”, 1598):

Beauty is bought by judgement of the eye,
Not utter’d by base sale of chapmen’s tongues.

(Când cumperi frumuseţe, ochiul să-ţi cumpănească,
Nu te lăsa-nrâurit de limbuţia negustorului.) – traducere neprelucrată.

Forma binecunoscută azi, Beauty is in the eye of the beholder, apare pentru prima dată în 1878, în romanul „Molly Bawn” al scriitoarei irlandeze Margaret Wolfe Hungerford.

Poate rezultatul artistic să reprezinte Artă pentru cineva şi Nimic pentru altcineva? Da. Da, pentru că nu există artă frumoasă şi artă urâtă, unele opere rezonează în mai multe minţi sau suflete, altele în mai puţine. Nu cred că există artă care nu rezonează deloc.

Dacă Arta înseamnă Comunicare, aşa cum se afirmă tot mai răspicat, atunci ea se va supune aceloraşi canoane:
1. când e prea originală, devine greu de înţeles – dacă nu are nimic original, poate deveni plictisitoare;
2. când e prea zgomotoasă, irită – prea discretă, riscă să treacă neobservată;
3. şamd

De acord, Arta e comunicare, dar Comunicarea trebuie să fie mai mult decât artă. Este ceea ce demonstrează, cu prisosinţă, Micul Mânz, aici: https://manzmic.ro

La fel ca Micul Prinţ al lui Saint-Exupéry, mânzul mic e un personaj curios, iubitor de frumos, cu mintea liberă de reguli şi stereotipuri, care „aduce sub lumina reflectoarelor oameni și povești, idei și proiecte, gânduri și aspirații” şi le prezintă publicului tânăr într-un limbaj accesibil, deloc pretenţios.

nullÎntre 19 și 21 mai, la cinematograful ARTA din Târgu Mureş, 9 producții foarte recente, puse la dispoziție de ambasadele și institutele culturale din Finlanda, Olanda, Lituania, Polonia, Germania şi Austria.

Ediția 2017 a Festivalului Filmului European din Tîrgu Mureș va fi inaugurată cu Cealaltă parte a speranței (Finlanda, 2017, r. Aki Kaurismäki), o comedie al cărei umor parcurge întregul spectru: de la ironia fină, abia sesizabilă, până la hohote de râs provocate de umorul special scandinav, „sec ca o vodcă finlandeză”. Filmul a deschis pe 4 mai ediția din București, ca premieră națională în România, și este filmul de gală în toate cele 5 orașe ale Festivalului.

Alte filme-reper ale selecției pentru Tîrgu Mureș: Imaginea de apoi (Polonia, 2016) – ultimul film al lui Andrzej Wajda (reputatul regizor polonez s-a stins din viață în octombrie 2016); Împreună pentru totdeauna (Lituania, 2015) – un film al tinerei regizoare Lina Lužytė, filmat de reputatul director de imagine român Oleg Mutu; Străin în paradis (Olanda, 2016) – un documentar la limita cu filmul de ficțiune, care investighează relațiile de putere dintre oameni în contextul crizei recente a refugiaților din Europa; Cea mai fericită zi din viața lui Olli Mäki (Finlanda, 2016) – câștigător al premiului Un certain regard, la Cannes 2016 și propunerea Finlandei pentru Oscar în 2017, „unul dintre cele mai romantice filme despre box”, conform The Independent.

Dacă sunteţi interesaţi de pictura gotică, cu siguranţă veţi găsi ceva interesant în cartea prezentată mai jos. El grup Enciclopèdia Catalana a tipărit, în condiţii grafice excepţionale, albumul de artă “Pintura catalana. El gòtic”. Deşi autoarea, prof.dr. Rosa Alcoy de la Universitatea din Barcelona, face scurta sa prezentare în catalană, chiar dacă nu aţi avut niciodată vreun contact cu această limbă încă vie, veţi fi surprinşi de cât de mult se aseamănă cu româna.

Aşadar, câteva generalităţi despre pictura catalană din perioada 1200-1500 şi influenţele franceze şi italiene inevitabile la acea vreme:

Mai jos, video-prezentările celor 14 capitole ale cărţii, prezentate de aceeaşi eminentă dottoressa Alcoy:

În această seară, începând cu ora 21.00, la Cinema Muzeul Țăranului – Studioul “Horia Bernea” este difuzat filmul “Lady Macbeth”, în regia lui William Oldroyd, cu Florence Pugh şi Cosmo Jarvis în rolurile principale. Redau mai jos cronica non-cinematografică a lungmetrajului, pe care am publicat-o în ediţia online a revistei Dilema veche:

Lady Macbeth – de la Shakespeare la Oldroyd

S-arăţi ca floarea cea mai pură,
Dar fii năpîrca de sub ea.

(Macbeth – Actul I, Scena 5)

 

Lady Macbeth – de la Shakespeare la Oldroyd

 

Onorabile cititor în Dileme,

Dacă tot ne aflăm aici între patru ochi, încep cu o confesiune: citesc rareori cronici de film, dar niciodată înainte de vizionare; nu cred în rolul cuiva de a-i spune spectatorului dacă un film este bun sau rău, cred în capacitatea fiecăruia de a-şi forma liber o opinie. Mă deranjează inclusiv puzderia de instrumente (cu denumire intraductibilă, zic unii) de tipul „trailer” sau „spoiler”, în care se prezintă mult prea multe detalii din film. Apoi, cum îţi dai seama dacă părerea celuilalt este avizată sau nu, azi cînd tot românul se pricepe la cinema, cînd e şic să vorbeşti despre filme?Din fericire, încă mai există profesionişti care scriu texte de calitate, iar cronicile şi analizele lor sunt interesante, arătîndu-ţi unghiuri şi interpretări inedite care te pot ajuta să iei în considerare mai multe perspective, uneori opuse, în acelaşi timp.

Cînd am fost rugat să scriu despre Lady Macbeth, filmul regizorului William Oldroyd, prima reacţie a fost să accept necondiţionat, abia apoi am început să mă gîndesc la implicaţii: va trebui să recitesc Macbeth (premiera în august 1606), să găsesc şi să citesc Lady Macbeth din districtul Mţensk (1865), nuvela lui Nikolai Leskov, să ascult opera omonimă a lui Dmitri Şostakovici (1934) şi să văd Sibirska Ledi Magbet (1962), în regia lui Andrzej Wajda; toate acestea înainte de Lady Macbeth (2016), scenariul Alice Birch, după nuvela lui Leskov. Continuare »

Tags: , , , ,

  • Adjei Agyei-Baah, originar din Ghana şi stabilit de mai mulţi ani în SUA, a publicat recent “Afriku (Haiku and Senryu from Ghana), volum bilingv englez-twi.
    Am ales pentru astăzi un al doilea haiku, tradus şi publicat în 2017 în Enciclopedia online de citate. Merită câte un vot: AICI şi AICI.

Adjei Agyei-Baah

lacrimi de rouă―
se prea poate că cerul
ne plânge de milă

 

Originalul (EN):

morning dew―
perhaps heaven weeps
for mankind

Şi traducerea în castiliană:

gotas de rocío―
quizás el cielo llora
por la humanidad

Tags: , ,

Festivalul Filmului European - România 2017La FFE2017 vor fi proiectate peste 60 de filme, dintre care 40 lansate în ultimul an. Detalii…

În afară de orașele înscrise în mod tradițional în circuit, Iași, Timișoara și Târgu Mureș, Festivalul a călătorit, în anii trecuți, pe rând, și la Craiova, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare și Hunedoara. În 2017, a venit rândul orașului Gura Humorului. Detalii…

Toate filmele din festival sunt enumerate aici. Detalii…

Coordonatele sălilor în care se vor desfăşura spectacole. Detalii…

Dezbaterile pe marginea unor filme rulate în festival au loc în zilele de 5, 8 şi 11 mai. Detalii…

Sunt cinci filme care vor fi prezentate folosind tehnologia Virtual Reality. Detalii…

În zilele de 7, 8, 9, 10 şi 11 mai puteţi intra în dialog cu membri ai echipelor de producţie a unui număr de 6 filme. Detalii…

CinEd este un program dedicat educației cinematografice, inițiat de Institutul Francez din Paris și derulat în România în parteneriat cu Asociația Culturală Macondo. Detalii…

Doamna Ileana Bîrsan va susține două ateliere de educație cinematografică prin care le propune tinerilor de liceu să se apropie de filmul european, să înțeleagă diferitele estetici cinematografice și, în general, să privească un film cu ochi de cunoscător. Detalii…

Aveţi acces la arhiva FFE pentru perioada 2004-2016. Detalii…

Şi în 2017 a fost creat bruionul de “Secţiuni speciale”. Detalii…

FFE2017 a provocat iubitori ai filmului să împărtăşească impresii despre un film care le-a plăcut, dar pe care nu ar vrea sau nu ar putea să îl revadă. Detalii…

Ediţia online a revistei Dilema Veche publică şi în 2017 cronici ne-cinematografice ale prietenilor FFE. Detalii…

FFE2017 îşi premiază spectatorii. Detalii…

Tags:

1
May

5, 4, 3, 2, 1, FFE2017!

   Scris de: Dan   in Festivalul Filmului European

Vă invit la filme noi şi bune!

Programul etapei din București (4 – 11 mai 2017), pe zile:
* Proiecţie în prezenţa invitaţilor speciali (oportunităţi de dialog cu spectatorii)
** Accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Joi 4 mai 2017
Spaţiul Public European **
ora 19:00 Fixeur – Adrian Sitaru / România, Franţa / 2016 / 98 min
Muzeul Naţional de Artă al României – Gala de deschidere a FFE
ora 19:30 Cealaltă parte a speranţei – Aki Kaurismäki / Finlanda, Germania / 2017 / 98 min

Vineri 5 mai 2017
Muzeul Naţional de Artă al României
ora 11:00 – 19:00 ARTE@MNAR **
Cinema Elvire Popesco
ora 18:30 Memoria viitorului – Fiona Tan / Olanda, Irlanda, Germania / 2016 / 95 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 18:30 Austerlitz – Sergei Loznitsa / Germania / 2016/ 93 min
Centrul Ceh **
ora 18:30 Despre orbire – Călătorie într-o lume lipsită de vedere – realitate virtuală
Institutul Cervantes **
ora 19:00 Hitchcock/Truffaut – Kent Jones / Franţa / 2015 / 69 min
Spaţiul Public European **
ora 19:00 Când am deschis ochii – Leyla Bouzid / Franţa, Tunisia, Belgia, UAE / 2015 / 102 min
Cinema Elvire Popesco
ora 20:30 Mercenarul – Sacha Wolff / Franţa / 2016 / 103 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 20:30 Marija – Michael Koch / Germania, Elveţia / 2016 / 100 min
Institutul Cervantes **
ora 20:30 Asediul – Rémy Ourdan, Patrick Chauvel / Franţa, Bosnia şi Herţegovina / 2016 / 89 min
Centrul Ceh **
ora 20:30 Despre orbire – Călătorie într-o lume lipsită de vedere – Pete Middleton, James Spinney / Marea Britanie / 2016 / 90 min

Sâmbătă 6 mai 2017
Muzeul Naţional de Artă al României
ora 11:00 – 19:00 ARTE@MNAR **
Cinema Elvire Popesco
ora 11:00 Scurtmetraje animate pentru copii – Danemarca /2013 – 2015 / 61 min
Cinema Elvire Popesco
ora 13:00 Poveştile străbunicului – Tone Mygind Rostbøll, Lea Glob / Danemarca / 2016 / 72 min
Cinema Elvire Popesco
ora 16:00 Febră în zori – Péter Gárdos / Ungaria, Suedia, Israel / 2015 / 114 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 16:30 Misterul dealurilor verzi – Čejen Černić / Croaţia / 2017 / 81 min
Cinema Elvire Popesco
ora 18:30 Eu, Olga Hepnarová – Petr Kazda, Tomáš Weinreb / Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Franţa / 2016 / 105 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 18:30 21 de nopţi cu Pattie – Arnaud Larrieu, Jean-Marie Larrieu / Franţa / 2015 / 115 min
Institutul Cervantes **
ora 19:00 De serviciu – Alice Diop / Franţa / 2016 / 98 min
Centrul Ceh **
ora 20:30 Toate aceste nopţi nedormite – Michal Marczak / Polonia / 2016 / 100 min
Cinema Elvire Popesco
ora 21:00 Ireproşabil – Sébastien Marnier / Franţa / 2016 / 106 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 21:00 Lady Macbeth – William Oldroyd / Marea Britanie / 2016 / 89 min

Duminică 7 mai 2017
Cinema Elvire Popesco
ora 16:00 Un american foarte patriot – Friedrich Moser / Austria / 2015 / 110 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 16:00 Zile confuze – Triin Ruumet / Estonia / 2016 / 105 min
Cinema Elvire Popesco
ora 18:30 24 de săptămâni – Anne Zohra Berrached / Germania / 2016 / 102 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 18:30 Safari – Ulrich Seidl / Austria / 2016, 90 min
Cinema Elvire Popesco
ora 21:00 Străin în paradis – Guido Hendrikx / Olanda / 2016 / 77 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 21:00 În aceeaşi grădină* – Ali Asgari, Adrian Sitaru, Alexandre Rockwell, Rolf De Heer, Gurvinder Singh, Chema García Ibarra, Roger Deutsch, Sergey Bodrov, Andrej Landin / omnibus / 2016 / 114 min

Luni 8 mai 2017
Cinema Elvire Popesco
ora 18:30 Fata fără mâini – Sébastien Laudenbach / Franţa / 2016 / 73 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 18:30 Aya din Yop – Marguerite Abouet, Clément Oubrerie / Franţa / 2013 / 84 min
Spaţiul Public European **
ora 19:00 Viaţa mea de dovlecel – Claude Barras / Elveţia, Franţa / 2016 / 70 min
Institutul Cervantes **
ora 19:00 Casă, dulce casă – Katrine Philp / Danemarca / 2015 / 26 min
Institutul Cervantes **
ora 20:00 Camera obscură – Gheorghe Preda / România / 2016 / 84 min
Cinema Elvire Popesco
ora 20:30 Tăcerea* – Yorgos Gkikapeppas / Grecia / 2015 / 92 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 20:30 Ministrul francez – Bertrand Tavernier / Franţa / 2013 / 113 min
Centrul Ceh **
ora 20:30 Pisica rabinului – Antoine Delesvaux, Joann Sfar / Franţa / 2011 / 100 min

Marţi 9 mai 2017
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 18:30 Frigul din Kalandar – Mustafa Kara / Turcia, Ungaria / 2015 / 150 min
Institutul Cervantes **
ora 18:30 Oameni buni – Anders Helgeson, Karin af Klintberg / Suedia / 2015 / 92 min
Centrul Ceh **
ora 20:30 Lucifer – Gust Van den Berghe / Belgia, Mexic / 2014 / 110 min
Institutul Cervantes **
ora 20:30 Scurtmetraje R. Moldova* / 2015 – 2017 / 94 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia Bernea
ora 21:00 Împreună pentru totdeauna* – Lina Lužytė / Lituania, România / 2015 / 88 min
Cinema Elvire Popesco
ora 21:30 Ochi închişi – Giuseppe Petitto / Italia, Elveţia, Slovenia / 2015 / 84 min

Miercuri 10 mai 2017
Cinema Elvire Popesco
ora 18:30 Mamă – Kadri Kõusaar / Estonia / 2016 / 89 min
Cinema Muzeul Ţăranului – Studioul “Horia BerneaContinuare »

Tags:

30
Apr

Veniţi de luaţi bilete!

   Scris de: Dan   in Festivalul Filmului European

Eventbook.roBiletele pentru proiecțiile din București, de la Cinema Elvire Popesco și Cinema Muzeul Țăranului – Studioul „Horia Bernea”, sunt disponibile online pe Eventbook.ro, precum și la casele de bilete ale cinematografelor.

(Clic pe imaginea alăturată pentru ofertă)

Accesul este gratuit la proiecțiile de la Centrul Ceh, Institutul Cervantes și Spațiul Public European, în limita locurilor disponibile, cu respectarea politicilor proprii de acces și rezervare. De asemenea, la spectacolele care vor avea loc la Iași, Târgu Mureș, Gura Humorului și Timișoara, accesul este gratuit.

IMPORTANT! Dacă achiziţionaţi bilete, NU ARUNCAŢI porţiunea pe care este înscris codul de bare. FFE şi MUBI.com oferă trei premii (abonament pentru un an la filme pe platforma MUBI.com). Câştigătorii (selectaţi prin tragere la sorţi) vor fi anunţaţi pe 30 mai, aici: http://ffe.ro/2017/te-premiem/
Pentru mai multe detalii, vedeţi şi http://ffe.ro/2017/jurnal/mubi-si-ffe/

Tags:

Încă o traducere de care sunt mândru, aşezată la loc de frunte în dicţionarul de traduceri personale, publicată recent şi în Enciclopedia online de citate. Merită un vot: AICI.

Nu ştiu dacă Shakespeare a scris capodoperele shakespeariene, nici nu vom şti vreodată cu certitudine, dar nu obosesc să vă reamintesc că sunt fascinat de bardul de la Stratford-upon-Avon, de comedia “Cymbeline” şi de replicile personajelor Posthumus, Imogen şi Cloten, fratele vitreg al Imogenei (Actul II, Scena 1):

william_shakespeare
Cloten: Când stăpânului îi vine chef să ocărască, nu se cade ca vreunul dintre cei de faţă să-i taie vorba, ori mă-nşel?
Al doilea lord: În niciun chip, milord; (Aparte) dar nici să le retezi urechile.

 

Originalul (EN):
Cloten: When a gentleman is dispos’d to swear, it is not for any standers-by to curtail his oaths, ha?
Second Lord: No, my lord; [Aside] nor crop the ears of them.

Şi traducerea în castiliană, o variantă semnată de Inarco Celenio: AICI.

Tags: , ,

Festivalul Filmului European - mai 2017

Anul acesta, Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC România, cu sprijinul ambasadelor şi al centrelor culturale ale ţărilor europene, al Muzeului Național de Artă al României, al Muzeului Național al Țăranului Român, al Institutului Francez – Cinema Elvire Popesco, al Uniunii Cineaștilor din România și al Biroului de Informare al Parlamentului European din România.

Tags:

23
Apr

Our Dearest Bard of Avon

   Scris de: Dan   in Happy Birthday, William Shakespeare

Ne-am adunat aici pentru a te sărbători, aşa cum o facem de mai bine de patru veacuri şi jumătate încoace: La mulţi ani, conFrate într-ale literaturii elisabetane!

Vom profita de moment pentru a-ţi cere noi înşine scuze pentru contestările defăimătoare şi neconvingătoare, cel puţin în ceea ce ne priveşte, la care îţi este supusă opera nemuritoare.

Semnat azi 23 aprilie 2017:
Francis Bacon, Christopher Marlowe, Edward de Vere (17th Earl of Oxford) şi William Stanley (6th Earl of Derby)

Adjei Agyei-Baah, originar din Ghana şi stabilit de mai mulţi ani în SUA, a publicat recent “Afriku (Haiku and Senryu from Ghana), volum bilingv englez-twi.
Am ales pentru astăzi un haiku, tradus şi publicat în 2017 în Enciclopedia online de citate. Merită câte un vot: AICI şi AICI.

Adjei Agyei-Baah

copac desfrunzit―
spre cer se înalţă gol
cuibul ca un potir

 

Originalul (EN):

leafless tree―
lifting a cup of nest
to the sky

Şi traducerea în castiliană:

árbol sin hojas―
levantando al cielo
un nido en forma de taza

Tags: , ,

21
May

Velvet

   Scris de: Dan   in Album de hArta

«You, our intrinsic velvet tulip rose with extraordinary inner scent, when will you approach the gardening well and the soul mates redressing your life.» ~ Alejandro Roque Glez

După modelul Pirandello “Sei personaggi in cerca d’autore”, caut şi eu – de câteva zile – un titlu potrivit pentru această imagine de sezon. Mă ajutaţi?

 

Velvet
©2016~M.C. (Clic pe foto pentru imagine mărită)

Tags: , ,

Mulţumesc, Valeriu Butulescu, pentru generozitate şi pentru cuvintele frumoase despre Carte; le “citesc” ca pe un îndemn la a continua. Îţi doresc, de asemenea, spor la scris în marile proiecte pe care le visezi!

umbra_marii_si_alte_confesiuniExcepţional volumul de eseuri în miniatură „Umbra mării şi alte confesiuni”, publicat de discretul şi subtilul scriitor Dan Costinaş, la editura clujeană (cu nume parcă predestinat) „Argonaut”.

Aşa cum sublinia prefaţatorul, nimeni altul decât prozatorul şi politicianul Varujan Vosganian, cartea este binevenită, deoarece „literatura română i-a rămas datoare mării şi Dan Costinaş plăteşte cu rafinament, partea sa de datorie”.

Într-adevăr, deşi avem de milenii ieşire la mare, n-am reuşit să ne impunem ca un popor al mării. Şi e greu de găsit o explicaţie. Să fie de vină litoralul nostru, redus ca întindere, supralicitat, totuşi, cu superlativul „Marea cea Mare”? Primele porturi (Histria, Tomis, Callatis) ni le-au făcut grecii. Ai noştri aduceau mierea, ceara, vinul şi grâul până la ţărm. Străinii le încărcau şi le duceau mai departe.

Ne-a strunit dorul de necuprins o teamă ancestrală faţă de ape? Sau am urmat, prudenţi, superbul îndemn al lui Shakespeare: „Să nu te-ncrezi nicicând în scânduri ude”. Continuare »

Tags: ,

Ce ziceţi de o plimbare prin Latinoamérica, chiar dacă locuitorii de acolo se pregătesc deja de iarnă. Astăzi poposim în Argentina: două traduceri ale poeziei “Eco”, publicată în noiembrie 2015 în volumul Surco abierto (Brazdă deschisă/ Open Furrow). Autoarea, Liliana Mainardi, şi-a dat acordul pentru traduceri (© Zia®ul de la 5), dar şi pentru publicarea acestora în Enciclopedia online de citate. Merită câte un vot: AICI şi AICI.

Liliana MainardiEcoul e tăcere:
în peisajul cu copac
în mijlocul dealului
în farfuria goală
în buzunarul plin
plin de nimic.

şi:

The echo is silence:
in the landscape with tree
in the center of the hill
in the empty plate
in the full pocket
full of emptiness.

Originalul (ESP):
El eco es silencio:
en el paisaje del árbol
en el centro del cerro
en el plato vacío
en el bolsillo lleno
lleno de vacío.

Tags: , ,

ra03
Foto 1: © M.C. 2016
Continuare »

Tags: ,

Se spune că Edward Estlin Cummings a scris câte un poem în fiecare zi, fără nicio excepţie, de la vârsta de 8 ani până la 22. După un calcul aritmetic simplu, reiese că a produs, în această perioadă a vieţii când totul se ia în serios, mai mult de 5100 poezii. Vă ofer o mostră nostimă, în care se vorbeşte despre Buffalo Bill, poate cea mai emblematică figură a zbuciumatului American Old West-ului de la sfârşit de secol al XIX-lea. Inclus în dicţionarul de traduceri personale, poemul a fost publicat recent şi în Enciclopedia online de citate. Merită un vot: AICI.

E.E. CummingsBuffalo Bill s-a prăpădit
Buffalo Bill
s-a prăpădit
când călărea luciosu-i-ca-argintul
armăsar
şi răpunea unudoitreipatrucinci porumbeichiaraşa
Doamne
era un voinic arătos
şi tare-aş vrea să ştiu acum
dacă-ţi place băiatul tău cu ochi de peruzea
Musiu Moarte

Originalul (ENG):
Buffalo Bill’s defunct
Buffalo Bill’s
defunct
who used to
ride a watersmooth-silver
stallion
and break onetwothreefourfive pigeonsjustlikethat
Jesus
he was a handsome man
and what i want to know is
how do you like your blueeyed boy
Mister Death

Iar aici, o excelentă traducere în castiliană, semnată de Marcelo Covian: Búfalo Bill ha muerto él cabalgaba (…)

Tags: , ,

16
May

Globalizarea Gurmanderiei

   Scris de: Dan   in Aberatia din galantar

«Barriga caliente, cabeza durmiente.» ~ Proverb spaniol

Fie boierul cât de mic, după ce mănâncă, doarme un pic.
Pizzeria Bollywood ©2010~D.C. (Clic pe foto pentru imagine mărită; v. şi Foto2.)
.

Am apucat să o văd şi pe asta! De acum înainte nu mă mai miră nimic: vom ajunge să mâncăm sushi la kebaberie, muguri de bambus la McDonald’s, Pudding Yorkshire cu sarmale, minestrone de tsatsiki, clătite umplute cu paella, gulaş de Camembert, Wienerschnitzel în Orient şi baclava finlandeză…

Tags: , , , , , , , ,

Încă o doamnă a poeziei poloneze contemporane, Marzena Mackojć, cu un poem inclus în dicţionarul de traduceri personale şi publicat recent în Enciclopedia online de citate. Merită câte un vot: AICI şi AICI.

Marzena MackojćTeleportación
Mucho se ha escrito sobre el fin del mundo,
que la mente se niega a recibir una palabra más.
¿Cómo podrías encontrarlo?
Cerrado en la catedral, ¿en el medio de los falsos creyentes?
Con los seres queridos, ¿en tu casa, sentados a la mesa?
En la terraza, ¿tomando un vino caro?
Que es original.
En ninguna y en cualquier parte.
Retirado, en un hoyo negro.
¡Ajá!, parece que te has ocultado ante Dios.
Te saludo.
Por desgracia.
De repente una teleportación en un lugar mejor.

şi:

Teleportation
So many pages written about the end of the world,
thus there is no more spare room in the brain for them.
How would you approach it?
Hidden in a cathedral, surrounded by false believers?
With your folks, at home, sitting around the table?
In the porch swing, drinking costly wine?
It’s original.
In no place and any place.
Alone, in a black hole.
Aha, it seems you’ve hidden before God.
What cheer!
Lamentably.
A sudden teleportation in a better place.

Originalul (POL):
Teleportacja
Już tyle pisano o końcu świata,
że nie sposób tego zmieścić w głowie.
Jakbyś go spotkał?
Zamknięty w Katedrze, w gronie pseudowiernych?
Z bliskimi w domu przy stole?
Na balkonie, popijając drogie wino?
To oryginalne.
Wszędzie i nigdzie.
Sam w czarnej dziurze.
Cha, wygląda na to, że schowałeś się przed Bogiem.
Pozdrawiam.
Niestety.
Nagla teleportacja w lepsze miejsce.

Aici, excelenta traducere în limba română, semnată de Valeriu Butulescu: S-au scris deja atâtea despre sfârşitul lumii, că mintea nu le mai poate cuprinde (…)

Tags: , , ,

O traducere inedită, adăugată în dicţionarul de traduceri personale, publicată deocamdată doar în Enciclopedia online de citate. Merită un vot: AICI.

Exegeţi de marcă ai operei lui Cervantes de Saavedra susţin că Don Quijote a fost inspirat din Elogiul nebuniei, eseul publicat în 1511 de Erasmus din Rotterdam. Poate fi adevărat, cred că nici nu contează prea mult, atâta timp cât ingeniosul hidalgo de la Mancha ne încântă cu astfel de replici, la fel de actuale şi proaspete azi ca în urmă cu patru secole, când au fost scrise:

william_shakespeareDacă poetul e neprihănit în deprinderile sale, tot aşa vor fi şi versurile lui; pana este limba sufletului: cum sunt ideile ce se înfăţişează în ea, la fel îi vor fi şi scrierile; când regii şi prinţii văd minunata ştiinţă a poeziei la cei prevăzători, virtuoşi şi serioşi, îi cinstesc, îi admiră şi-i prosferisesc şi chiar îi încununează cu frunzele copacului pe care trăsnetul nu-l loveşte, ca semn că nu pot fi atinşi de nimeni acei care cu astfel de cununi îşi văd cinstite şi împodobite tâmplele.

Originalul (ES):
Si el poeta fuere casto en sus costumbres, lo será también en sus versos; la pluma es lengua del alma: cuales fueren los conceptos que en ella se engendraren, tales serán sus escritos; y cuando los reyes y príncipes veen la milagrosa ciencia de la poesía en sujetos prudentes, virtuosos y graves, los honran, los estiman y los enriquecen, y aun los coronan con las hojas del árbol a quien no ofende el rayo, como en señal que no han de ser ofendidos de nadie los que con tales coronas veen honradas y adornadas sus sienes.

Traducerea în engleză, o variantă semnată de John Ormsby: AICI.

Tags: , ,

Încă o traducere de care sunt mândru, aşezată la loc de frunte în dicţionarul de traduceri personale, publicată recent şi în Enciclopedia online de citate. Merită un vot: AICI.

Nu ştiu dacă Shakespeare a scris capodoperele shakespeariene, nici nu vom şti vreodată cu certitudine, dar nu obosesc să vă reamintesc că sunt fascinat de bardul de la Stratford-upon-Avon, de tragedia “Hamlet” şi de replicile protagonistului (Actul II, Scena 2):

william_shakespeare
Hamlet: Din câte am auzit, câţiva făptaşi, aflaţi la teatru-n staluri, au fost atât de răvăşiţi de jocul de pe scenă, încât fără zăbavă şi-au mărturisit fărădelegile comise.

Originalul (ENG):
Hamlet: I have heard that guilty creatures sitting at a play have, by the very cunning of the scene, been struck so to the soul that presently they have proclaimed their malefactions.

Traducerea în castiliană, o variantă semnată de Inarco Celenio: AICI.

Tags: , ,

În cele patru secole şi un pic de la “naşterea” sa, personajul cel mai îndrăgit, dar şi cel mai hulit din istoria teatrului universal – Hamlet -, a cunoscut mii de puneri în scenă şi ecranizări, multe dintre ele sărite bine de pe fix: de la texan dement îmbrăcat în bluejeans, până la geniu IT rătăcit prin cyberspaţiu ori hipster newyorkez, când bărbat, când femeie, cu diverse înclinaţii sexuale, schimbând doar prefixul lor (hetero- homo- trans-), samurai nipon, prinţ african etc.

La toate astea m-am gândit şi încă la multe ciudăţenii, nepomenite mai sus, atunci când am decis să public 13 dintre telegramele trimise de Hamlet unui personaj misterios, nedezvăluit nici măcar în final, chiar dacă telegraful a fost inventat câteva secole mai târziu. Continuare »

Tags: ,

impre1

Tags: ,

Eros şi Thanatos, un poem semnat de poeta poloneză Zofia Walas; versuri incluse în dicţionarul de traduceri personale şi publicate anul acesta în Enciclopedia online de citate. Merită câte un vot: AICI şi AICI.

Zofia WalasEros y Tánatos
Encuentro una luz tangible
En los cuadros de El Greco,
En el aire oliendo a lluvia
Como siempre antes de la tormenta,

En el fuego, que no quema,
En la llama, que se apaga al instante
Como la vida o el amor.

Eros y Tánatos
Son casi el mismo ser,
Porque nada cambia.
Quizá sólo la luz,
Cuando no se refleja en tus ojos,
Y pierde su brillo.

şi:

Eros and Thanatos
I find a suffused light
In El Greco’s paintings,
In the still air
As always before the storm,

In the non-burning fire,
In the burning-out flame,
Such as life or love.

Eros and Thanatos –
Both almost the same psyche,
Because nothing changes.
Perchance only the light,
When it is less reflected in your eyes,
And loses its shine.

Continuare »

Tags: , , ,

meersburg1

meersburg2

Continuare »

Încă un haiku din Rincón de Haikus [Ungherul cu haiku-uri], volum al poetului uruguayan Mario Orlando Hardy Hamlet Brenno Benedetti Farrugia, publicat la Madrid, în 1999; apare şi în Enciclopedia online de citate, alături de alte traduceri. Merită un vot AICI.

Mario Benedetti

paznicul de far
se înşela uneori —
se născuse orb

Originalul (ES):
aquel vigía
se equivocaba a veces
porque era ciego

Tags: , ,