« The Zia® Must Go On »
Galeria va rămâne ţintuită pe prima pagină, în poziţia a doua, până la finalul expoziţiei-concurs. Este suficient să daţi clic pe oricare dintre miniaturi pentru a vedea imaginea respectivă la dimensiunea originală sau pe una dintre ultimele patru cadre pentru a ajunge la pagina dedicată. Comentariile se vor face tot aici, iar “Cabina de vot” rămâne la locul ei, pe prima bară laterală: ->>->>->>->>
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
Până şi eu (cel-greu-de-luat-prin-surprindere) am fost plăcut impresionat de numărul mare de participanţi şi, implicit, de exponate. Vă mulţumesc pentru mobilizare!
Dar, cum să ai de-a face cu artişti e una dintre cele mai încâlcite activităţi umane, s-au ivit şi aici unele mici complicaţii (mai mult de ordin tehnic) datorită dimensiunilor total diferite ale imaginilor trimise. Cumva-cumva m-am descurcat şi am dat o formă Simezei de astăzi. După cum se observă, ea ocupă întreagă pagină de start a Zia®ului şi chiar ceva mai mult; ceea ce nu este rău absolut deloc! Astfel, s-a înfiripat necesitatea redactării rapide a unor instrucţiuni de folosire pentru următoarele câteva zile…
Ghid practic:
1) din nou regulile:
– maxim două imagini de participant;
– obligatoriu originale;
– obligatoriu titlu;
– termen de trimitere: 1 septembrie 2010, ora 24.00;
– expunere: 1-7 septembrie;
– jurizare:
8-11 septembrie;– important: autorii vor fi “anonimi” până după etapa de jurizare;
2) expunerea:
simeza va fi prezentată sub această formă (pe toată pagina întâi) timp de 3 zile: miercuri, joi şi vineri. De sâmbătă şi până marţi se va regăsi tot pe prima pagină (poziţia a doua), sub forma unei imagini micşorate şi cu link spre o pagină dedicată;
3) jurizarea:
8-11 septembrie (miercuri-sâmbătă), am să anunţ din timp modalitatea de vot;4) clasamentul final:
12 septembrie (duminică)
UPDATE IMPORTANT: Jurizarea (votarea imaginilor preferate) se va face în perioada 1-11 septembrie; cabina de vot se găseşte pe una din barele verticale din dreapta paginii. Se pot vota una sau mai multe fotografii, o singură dată de la acelaşi IP!
Mamă, ce de copaci! O întreagă pădure nebună!
Felicitări expozanților! 🙂
Mai bine o pădure “nebună” decât una a spânzuraților! 🙂
Da, felicitări şi baftă! tuturor.
So, do we get to vote ? 😀
Imi pare rau, eu nu mai pot trimite poze ca mi-a murit cardul de la aparat si is sarac acum.
Spin it ! 😀
Am votat mai multe fotografii. Îmi plac cele de pe coclauri.
Multumesc pentru voturi.
Noroc cu arborii salbatici; daca subiectul ales era “Piane cu coada” sau “Ambarcatiuni pescaresti” ar fi fost cam dificil de gasit modelele pe coclauri… 😉
Propun sa mutati cabina de vot sub fotografii, pentru ca e destul de camuflata acolo unde se afla si votantii pot fi indusi in eroare.
Din pacate, tehnic vorbind, acum imi este imposibil sa mut “Cabina”; mai ales ca are voturi in ea si nu vreau sa se piarda. Am sa tin cont de sugestie pentru expozitiile viitoare.
se pot exprima … preferințele?
sau doar după jurizarea oficială?
ok! — oricum, ingrată situație de a fi în juriu, de data aceasta
SUCCES!
Buna intrebare. Si eu vroiam sa ma asigur ca putem discuta despre imagini.
@ Ana si Oana:
Excelente observatii!
Nu am scris in regulament si nici in ghid, dar chiar este recomandabil sa se discute despre imagini, in general sau in particular; preferinte, laude, critici etc.
Pentru a găsi mai uşor “Cabina de vot”, iată mai jos o hartă (clic pe desen!):
Mie mi se pare ca poza “Hohot de frunze si apa” aduce a ceva cunoscut. Cine ghiceste la ce ma gandesc e cel mai destept!
@Oana:
Harta RO.
Sus pe culme bradul verde
Sub zăpada albicioasă
Printre negură se pierde
Ca o fantasmă geroasă,
Şi priveşte cu-ntristare
Cum se primblă prin răstoace
Iarna pe un urs călare,
Iarna cu şapte cojoace.
(Vasile Alecsandri, “Bradul”)
Ca de obicei, Mica e “cel mai destept”. Felicitari!
La secţiunea “Trackbacks/Pings”, poziţia a 4-a, îl rog pe dl. Călin Hera să precizeze: e vorba de un copac oarecare cu flori de leandru sau copacul este chiar leandru. (Mi-am permis o glumă; sper că dl. Hera o va lua ca atare…)
Felicitări “Z” pentru idee, astfel mai vedem câte ceva din lumea asta şi, mai ales, din frumuseţile naturii. Ar fi bine ca – din când în când – să se reia ideea pe diverse teme.
,,În povestea copacilor goi
Scârţâind într-o singură uşă
Este vorba de noi amândoi,
Este vorba de foc şi cenuşă.
Doi copaci fără frunze pe drum
După cum îi priveşte înaltul;
Doi copaci prin sărutul de scrum
Aplecându-se unul spre altul.
Spune-mi pădure cu frunza rară
Unde-i iubirea de astă vară;
Nu ştie iarna să se îndure
De noi, copacii fără pădure.
Toată vara au fost numai ploi
Şi-au fost stele în nopţi fără stele
Şi prin toamna şederii în noi
Cade ultima frunză pe ele.
În zadar către tine întind
Nişte crengi ce-mi fuseseră braţe:
Alte uşi se aud scârţâind
De tomnatecul vânt să se agaţe.
Nu mai suntem decât doi copaci,
Vor veni călători să ne tundă,
Vor lua crengi toţi copiii săraci
Pentru flacăra lor muribundă.
Şi chiar dacă mă vei mai iubi
Peste crivăţul iernii ce vine
Fără braţe, cu ochii pustii,
N-am să am ce întinde spre tine.”
– A. Păunescu
,,Mă asemui unui copac.
El are foarte multe braţe,
şi eu, foarte multe braţe:
două vizibile, o mie invizibile.
Când suflă vântul braţele lui foşnesc;
mă gândesc că atunci când îmi mişc braţele
probabil că şi ele sunt împinse de un vânt
ciudat.
Mă asemui cu un copac;
fiecare cuvânt al meu este o frunză.
Această comparaţie mă satisface
şi este semn ca am îmbătrânit.
Când eram tânăr, mă comparam cu un zeu indic,
zeu cu foarte multe braţe, foarte multe picioare.
Îmi plăcea să spun că braţele şi picioarele
mi-au fost rupte şi că
mi s-au lăsat numai două braţe, dinspre
partea dreaptă,
si numai două picioare
tot dinspre partea dreaptă.
De aceea când alergam, alergam in cerc.
Apoi în spirală.
Acum am îmbătrânit,
îmi place să mă compar unui copac.
Cred ca mişc braţele şi picioarele
de bătaia unui vânt straniu,
şi sunt fericit
de această comparaţie.
În curând n-am să mă mai compar cu nimic,
n-am să mai mişc din braţe, din picioare,
iar cuvintele mele
nu vor mai semăna cu nişte frunze.
Atunci, voi fi îngăduit
de prieteni, de duşmani, şi voi schimba planeta.
Astfel, mă voi pregăti aiurea,
să mă compar c-un lucru cu totul şi cu totul altul,
iar când voi mai fi îmbătrânit –
cu un alt lucru,
cu totul şi cu totul altul.
Apoi imi voi schimba iarăşi planeta
şi-aşa mai departe,
ce monotonie, doamne, dumnezeule!”
– N. Stănescu
Who is she and who does she need to be?
A Mom and a Dad to both of her kids,
Telling them she loves them- he loves them too!
Our job is to comfort and keep them safe.
We plan out their day, to keep sadness at bay.
When the day is done,
We tuck in little ones,
We talk, We play – We pray He’s okay.
Shut the door quietly.
Time for review on how did “we” do.
Another day over, Another day done!
No tears today…
It would appear to have been,
A good one.
(“A Sailor’s Wife”, autor anonim)
Am votat “Ondulare” pt ca are ceva special. E ca si pielea unui om. Spune multe si nu stii ce spune.
Viori sunt femeile,
tremur în palme răsfrânt.
Le slăvesc şi le cânt
pentru sfârşitul de drum
ce-l au pe pământ.
Lemn moale, lemn sfânt!
Viori sunt femeile,
vibraţie fără cuvânt,
viori aprinse subt arc
în flăcări şi fum.
(“Viori aprinse, femeile”, Lucian Blaga)
Exista un copac cu noroc, i-am facut eu poza!
http://zbateri.blogspot.com/2010/09/un-copac-cu-noroc.html
Excelent!
L-am mutat AICI, în salonul cu exponate hors-concours
@Solomon: Dacă n-ar avea flori de leandru ar fi un copac oarecare, zic.