{"id":13129,"date":"2016-05-19T23:10:03","date_gmt":"2016-05-19T16:10:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/?p=13129"},"modified":"2017-05-04T00:11:22","modified_gmt":"2017-05-03T21:11:22","slug":"despre-umbra-marii-si-alte-confesiuni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/2016\/05\/19\/despre-umbra-marii-si-alte-confesiuni\/","title":{"rendered":"Despre \u201eUmbra m\u0103rii \u015fi alte confesiuni\u201d"},"content":{"rendered":"

Mul\u0163umesc, Valeriu Butulescu, pentru generozitate \u015fi pentru cuvintele frumoase despre Carte; le “citesc” ca pe un \u00eendemn la a continua. \u00ce\u0163i doresc, de asemenea, spor la scris \u00een marile proiecte pe care le visezi!<\/em><\/span><\/p>\n

\"umbra_marii_si_alte_confesiuni\"<\/a>Excep\u0163ional volumul de eseuri \u00een miniatur\u0103 \u201eUmbra m\u0103rii \u015fi alte confesiuni\u201d, publicat\u00a0de discretul \u015fi subtilul scriitor Dan Costina\u015f, la editura clujean\u0103 (cu nume parc\u0103 predestinat) \u201eArgonaut\u201d.<\/p>\n

A\u015fa cum sublinia prefa\u0163atorul, nimeni altul dec\u00e2t prozatorul \u015fi politicianul Varujan Vosganian, cartea este binevenit\u0103, deoarece \u201eliteratura rom\u00e2n\u0103 i-a r\u0103mas datoare m\u0103rii \u015fi Dan Costina\u015f pl\u0103te\u015fte cu rafinament, partea sa de datorie\u201d.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, de\u015fi avem de milenii ie\u015fire la mare, n-am reu\u015fit s\u0103 ne impunem ca un popor al m\u0103rii. \u015ei e greu de g\u0103sit o explica\u0163ie. S\u0103 fie de vin\u0103 litoralul nostru, redus ca \u00eentindere, supralicitat, totu\u015fi, cu superlativul \u201eMarea cea Mare\u201d? Primele porturi (Histria, Tomis, Callatis) ni le-au f\u0103cut grecii. Ai no\u015ftri aduceau mierea, ceara, vinul \u015fi gr\u00e2ul p\u00e2n\u0103 la \u0163\u0103rm. Str\u0103inii le \u00eenc\u0103rcau \u015fi le duceau mai departe.<\/p>\n

Ne-a strunit dorul de necuprins o team\u0103 ancestral\u0103 fa\u0163\u0103 de ape? Sau am urmat, pruden\u0163i, superbul \u00eendemn al lui Shakespeare: \u201eS\u0103 nu te-ncrezi nicic\u00e2nd \u00een sc\u00e2nduri ude\u201d. De\u015fi am declarat marea drept cel mai pa\u015fnic \u015fi mai bun vecin al Rom\u00e2niei, n-a fost chiar a\u015fa. Marea noastr\u0103 nu s-a remarcat prin ospitalitate, nici m\u0103car \u00een antichitate: Era prea rece pentru Poseidon \u015fi pentru haremul s\u0103u de nimfe, comparativ cu apele mitologice ale Eladei. Nu avea golfuri pentru ad\u0103postit cor\u0103bii, era \u201eneagr\u0103\u201d \u00een cerul gurii, b\u00e2ntuit\u0103 fiind de furtuni devastatoare. Grecii au os\u00e2ndit-o primii. Poetul Pindar a numit-o Pontos Axeinos (Marea Neospitalier\u0103), poate \u015fi prin faptul c\u0103 \u00een jurul ei tr\u0103ia o lume eminamente barbar\u0103. Avea o aur\u0103 \u00eenfrico\u015f\u0103toare.<\/p>\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Prometeu a fost \u00eenl\u0103n\u0163uit dincolo de Bosforul Cimerian, undeva \u00een Caucaz, pe un v\u00e2rf \u00eenz\u0103pezit, cu vedere la mare, frecventat de celebrii vulturi hepatofagi. Ahile a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la loc sigur, pe Insula \u015eerpilor (\u00eenc\u0103 neocupat\u0103 de prietenii de la R\u0103s\u0103rit), a\u015fa c\u0103 n-a mai fost nevoie de paza unui Sfinx. Iar pentru marele poet Ovidiu, romanii n-au g\u0103sit pedeaps\u0103 mai aspr\u0103 dec\u00e2t s\u0103-l exileze pe viitorul litoral rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Nici istoria modern\u0103 nu a schimbat raportul dintre rom\u00e2ni \u015fi mare. Mioritici prin defini\u0163ie, ai no\u015ftri au fost mai preocupa\u0163i de zootehnia patriarhal\u0103 dec\u00e2t de naviga\u0163ie sau pescuit. Oaia, calul \u015fi m\u0103garul ni s-au p\u0103rut investi\u0163ii mai sigure dec\u00e2t barca \u015fi delfinul Nu e de mirare c\u0103 nici Vasco da Gama, nici Columb \u015fi nici Magellan nu \u015fi-au ridicat p\u00e2nzele de pe coasta dobrogean\u0103.<\/p>\n

Comuni\u015ftii au investit ceva bani \u00een \u015fantiere navale. \u0162ara a devenit chiar exportatoare de vapoare; aveam la un moment dat flot\u0103 comercial\u0103, flot\u0103 de pescuit oceanic. Flote care ulterior \u015fi-au pierdut flotabilitatea. Au fost declarate \u201emormane de fiare vechi\u201d de c\u0103tre un distins revolu\u0163ionar \u00een pulover, fiind practic sabordate \u00een furnalele str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, printr-un amplu proces de jefuire metodic\u0103, alintat cu termenul academic de restructurare.<\/p>\n

Neav\u00e2nd, din start, stof\u0103 de navigatori, n-am dob\u00e2ndit nici tradi\u0163ie. Eroii no\u015ftri na\u0163ionali, P\u0103cal\u0103, T\u00e2ndal\u0103, Bul\u0103 sau Tilic\u0103 recurg foarte rar la ambarca\u0163iuni, a\u015fa c\u0103 e greu de imaginat un Ulise geto-dac, get-beget, altul dec\u00e2t Radu Maz\u0103re. Pentru rom\u00e2ni, marea are \u00eenainte de toate valen\u0163e balneo-climaterice, locul unde po\u0163i s\u0103 te bronzezi, s\u0103-\u0163i mai treci o aventur\u0103 sentimental\u0103 \u00een C.V., la cap\u0103tul unui concediu pe cinste.<\/p>\n

Relativa noastr\u0103 indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de mare transpare dureros \u015fi \u00een literatur\u0103. Camoes evoc\u0103 admirabil marea \u00een Lusiada, epopeea na\u0163ional\u0103 a portughezilor. \u00cen epopeea noastr\u0103 (na\u0163ional\u0103), eminamente terestr\u0103, Ion Budai Deleanu, c\u00e2nt\u0103 \u201etoate c\u00e2te f\u0103cu \u0163ig\u0103nimea \/ c\u00e2nd Vlad Vod\u0103 \u00eei dete slobozenie.\u201d De gustibus\u2026<\/p>\n

Am toat\u0103 stima pentru poetul din Cigm\u0103u, care a dat prima oper\u0103 valoroas\u0103, de amploare, a literaturii noastre. Dar cine a investit \u201e\u0162iganiada\u201d (\u201eRomiada\u201d, dac\u0103 trebuie s\u0103 ne pliem pe noile reglement\u0103ri UE) cu titlul de \u201eepopee na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor\u201d n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 paralelismul nefericit \u201erom\u00e2n-rom\u201d, care b\u00e2ntuie azi, \u015fi \u00een Occident, \u015fi \u00een Orient.<\/p>\n

Zbuciumul valurilor \u015fi imensitatea cople\u015fitoare a apelor se resimt, dramatic, \u00een versurile lui Eminescu care, \u00een plin\u0103 for\u0163\u0103 creatoare, vede pentru prima oar\u0103 \u201esute de catarge\u201d \u00een 1981, la Constan\u0163a. Sensibilitatea poetului e puternic marcat\u0103 de acest contact. El \u00eei trimite Veronic\u0103i Micle o scrisoare, \u00eencheiat\u0103 cu un viguros paradox: \u201ePrivirea m\u0103rii lini\u015fte\u015fte mai ales sufletele furtunoase\u201d. Doi ani mai t\u00e2rziu, \u00eenainte de a se cufunda \u00een tenebre, poetul scria: \u201eMai am un singur dor:\/\u00cen lini\u015ftea serii\/S\u0103 m\u0103 l\u0103sa\u0163i s\u0103 mor\/ La marginea m\u0103rii\u201d.<\/p>\n

\u015ei alte nume mari ale literaturii noastre au abordat marea, dar, de cele mai multe ori, tangen\u0163ial, episodic. Chiar dac\u0103 Radu Tudoran propune o mare pentru copii \u015fi tineret \u00een romanul s\u0103u \u201eToate p\u00e2nzele sus\u201d, iar Alexandru Mitru semneaz\u0103 excelenta carte \u201eBasmele m\u0103rii\u201d totu\u015fi, literatura noastr\u0103 maritim\u0103 e sub\u0163ire, nepermis de s\u0103rac\u0103 pentru o \u0163ar\u0103 cu un litoral de 245 km lungime, care mai e \u015fi condus\u0103 de un fost marinar.<\/p>\n

Cu at\u00e2t mai valoros \u015fi temerar este demersul lui Dan Costina\u015f. Scriitorul s-a n\u0103scut \u015fi a copil\u0103rit sub zodia muntelui (la Petro\u015fani). Am\u0103nuntul acesta are importan\u0163a lui. Un element nou \u00een mediul natural al omului devine repede dominant. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, marea, descoperit\u0103 relativ t\u00e2rziu, \u00eel fascineaz\u0103 pe autor. \u015ei nu o mare anume (Neagr\u0103, Galben\u0103, Alb\u0103 sau Ro\u015fie \u2013 exist\u0103 m\u0103ri de toate culorile), nu a noastr\u0103 sau a altora, ci o mare abstract\u0103, un univers lichid, de necuprins. Chiar dac\u0103 punctul de plecare al c\u0103r\u0163ii \u00eel constituie coasta iberic\u0103, autorul tinde s\u0103 evoce o mare conceptual\u0103, generalizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la refuz, deposedat\u0103 de povara oric\u0103rei identit\u0103\u0163ii geografice.<\/p>\n

Autorul abordeaz\u0103 subiectul cu o sfiiciune feciorelnic\u0103. Explicabil\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la m\u0103re\u0163ia temei, la rangul \u00eenainta\u015filor (Ovidiu, Hugo, Hemingway), la for\u0163a \u015fi dimensiunile m\u0103rii, filtrate prin cristalinul minuscul al unui om. El se teme c\u0103 o entitate de asemenea magnitudine nu \u00eencape \u00een paginile unei c\u0103r\u0163i. Modest, Dan Costina\u015f afirm\u0103 c\u0103 suita de mini-eseuri semnate de domnia sa (unele structurate riguros aforistic), atinge doar consisten\u0163a unei \u201eumbre imuabile\u201d: Umbra m\u0103rii.<\/p>\n

Via\u0163a riveran\u0103 are farmecul ei, \u00een pofida monotoniei induse de fream\u0103tul ritmic al valurilor, de \u0163ipetele stridente ale pesc\u0103ru\u015filor care spintec\u0103 briza s\u0103rat\u0103 a serii. \u0162\u0103rmul este linia de separare a dou\u0103 lumi. \u00cen fa\u0163a ta se \u00eentinde marea, un t\u0103r\u00e2m enigmatic, cu zei, comori \u015fi epave ale imemorialei splendori, acoperite de ape ad\u00e2nci \u015fi \u00eentunecate. Un refren constant: \u201eacelea\u015fi 24 de ore\u201d, cu brize regulate, suprimate uneori, pentru scurt timp, de \u201ezbuciumul fatal\u201d, prevestitor de tempest\u0103. Aparent ostil\u0103, marea reprezint\u0103, de fapt, un prieten al omului. I-a dat hran\u0103 \u015fi i-a leg\u0103nat visul av\u00e2ntat pe c\u0103i necunoscute. L-a ajutat s\u0103 evolueze, s\u0103 creasc\u0103. Privind \u00een larg, omului i-au sc\u0103p\u0103rat \u00een minte idei geniale.<\/p>\n

Marea ne ajut\u0103 constant, dar la m\u00e2nie e aprig\u0103, lovind f\u0103r\u0103 cru\u0163are. Trebuie respectat\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, vechii eleni se \u00eenchinau la at\u00e2\u0163ia zei \u015fi semizei. Marea este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne \u201eSt\u0103p\u00e2na catargelor\u201d. \u00cen oglinda ei se poate r\u0103sfr\u00e2nge, pa\u015fnic, \u201ecerul \u00eenstelat\u201d, dar v\u00e2ntul poate transforma totul \u00een eminescienele \u201epusiet\u0103\u0163i de mi\u015fc\u0103toare valuri\u201d. Pe mare, \u201e\u00eengerii p\u0103zitori\u201d au o sarcin\u0103 infinit mai grea. Marea este \u201eibovnica dedulcit\u0103\u201d, tandr\u0103, dar imprevizibil\u0103, ca orice femeie.<\/p>\n

Sub un nev\u0103zut \u201eochi magic\u201d se perind\u0103 numeroase \u201en\u0103luci\u201d \u015fi \u201eeresuri\u201d, \u00een care locuiesc \u201espiritele tuturor vapoarelor disp\u0103rute vreodat\u0103\u201d.<\/p>\n

Dar via\u0163a la \u0163\u0103rm are pulsul ei economic. \u201eBursa de pe chei\u201d pune \u00een valoare pe\u015ftele adus din larg, dup\u0103 un procedeu str\u0103vechi, care convie\u0163uie\u015fte pa\u015fnic cu modernitatea. Nu Neptun, ci un t\u00e2n\u0103r electronist este \u201eocrotitorul luminii\u201d din far. So\u0163ia sa are ceva din sensibilitatea seduc\u0103toare a unei hesperide, dar este flor\u0103reas\u0103.<\/p>\n

Siesta, acest cuv\u00e2nt care prin muzicalitatea sa \u00eembie la odihn\u0103 are origini riverane. Explica\u0163ia e simpl\u0103. C\u0103ldura torid\u0103 a amiezii, acompaniat\u0103 de percu\u0163ia monoton\u0103 valurilor \u00eendeamn\u0103 la un somn binemeritat \u015fi binevenit. Cuv\u00e2ntul, dar \u015fi aceast\u0103 \u201edulce terapie\u201d, au fost preluate de multe neamuri \u00een cadrul globaliz\u0103rii de neoprit.<\/p>\n

Autorul este un poet care se reprim\u0103. Fibra liric\u0103 devine pregnant\u0103 c\u00e2nd pe fundalul imens conturat de cer \u015fi mare, el remarc\u0103 \u015fi r\u0103scump\u0103r\u0103 de la ni\u015fte copii, pl\u0103tind patru acadele, inelul de aluminiu RYW-337 al unui porumbel c\u0103l\u0103tor. Acesta, venind poate de dincolo de curcubeu, de dincolo de spectrul descompus al luminii albe (ROGVAIV), asemenea unui Philipiddes al v\u0103zduhului, cade, dar nu \u00eenainte de a atinge \u0163\u0103rmul f\u0103g\u0103duin\u0163ei. G\u00e2ndul te duce la p\u0103s\u0103rile cerceta\u015fi, slobozite de Noe. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Bun\u0103vestirea Vechiului Testament este marcat\u0103 de un porumbel.<\/p>\n

Finalul ciclului ne ridic\u0103 privirea deasupra liniei orizontului. Este o pledoarie pentru aripi. Omul a \u00eenv\u0103\u0163at repede s\u0103 pluteasc\u0103. Dar mersul pe ape nu l-a mul\u0163umit. Visul s\u0103u cel mare a fost zborul. Omul a invidiat p\u0103s\u0103rile, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se ridice spre zei, b\u0103t\u00e2nd aerul cu aripi din pene, cear\u0103 sau \u015findril\u0103. Icar \u015fi Dedal au demonstrat, tragic, pentru prima oar\u0103, c\u0103 numai imagina\u0163ia poate \u00eenvinge gravita\u0163ia. Aripa, fie ea de vultur sau de Boeing 737 a purtat omenirea \u00een zborul av\u00e2ntat al devenirii ei.<\/p>\n

Autorul \u00eencheie cu un aforistic \u201eReflux temporal\u201d, din care re\u0163inem: \u201eMarea e tulbur\u0103toare pentru c\u0103 nu o putem domina. De veacuri ea ne st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u00een mod absolut.\u201d Sau: \u201eCu c\u00e2t e mai ad\u00e2nc abisul, cu at\u00e2t mai str\u0103lucitor este m\u0103rg\u0103ritarul.\u201d<\/p>\n

Celelalte confesiuni ale volumului ies uneori din perimetrul maritim. Autorul, un globe-trotter recunoscut, execut\u0103 crochiuri miniaturale, inspirate de bogata sa experien\u0163\u0103 de c\u0103l\u0103tor.<\/p>\n

\u201eUmbra m\u0103rii \u015fi alte confesiuni\u201d este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o reu\u015fit\u0103 literar\u0103. E asemenea unui strugure copt, c\u0103ruia bruma \u00eei confer\u0103 un certificat irevocabil de maturitate, dar \u015fi un parfum inconfundabil \u015fi un plus de dulcea\u0163\u0103.<\/p>\n

( Valeriu Butulescu<\/a> )<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mul\u0163umesc, Valeriu Butulescu, pentru generozitate \u015fi pentru cuvintele frumoase despre Carte; le “citesc” ca pe un \u00eendemn la a continua. \u00ce\u0163i doresc, de asemenea, spor la scris \u00een marile proiecte pe care…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[52,120],"tags":[398,245],"class_list":["post-13129","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-scripta-manent","category-umbra-marii","tag-proza","tag-umbra-marii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13129"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13129\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13268,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13129\/revisions\/13268"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}