{"id":7309,"date":"2010-05-19T00:00:07","date_gmt":"2010-05-18T21:00:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/?p=7309"},"modified":"2010-05-19T23:16:21","modified_gmt":"2010-05-19T20:16:21","slug":"descriptio-antiqvi-et-hodierni-status-moldaviae","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/2010\/05\/19\/descriptio-antiqvi-et-hodierni-status-moldaviae\/","title":{"rendered":"Descriptio antiqvi et hodierni status Moldaviae"},"content":{"rendered":"<p>Toat\u0103 \u0163ara pe care o numim ast\u0103zi Moldova, \u00eempreun\u0103 cu \u0163inuturile \u00eenvecinate de c\u0103tre apus, au fost dintr&#8217;un \u00eenceput st\u0103p\u00e2nite de cuceritorii celor trei p\u0103r\u0163i ale lumei, Sci\u0163ii, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 aibe locuin\u0163e statornice, ci str\u0103mut\u00e2ndu-se, dup\u0103 datina lor, dintr&#8217;un loc \u00eentr&#8217;altul. Dup\u0103 mai multe numiri ce deter\u0103 acestor \u0163\u0103ri, hoardele lor care urmau unele dup\u0103 altele, Grecii chiemar\u0103 pe locuitorii \u0163\u0103rii, c\u00e2nd Ge\u0163i, c\u00e2nd Daci; \u00een fine, sub st\u0103p\u00e2nirea Romanilor, le ziser\u0103 Daci peste tot. Iar dup\u0103 ce Decebal regele acestora, fu \u00eenvins prin vitejia lui Nerva Traian, Dacii fiind to\u0163i, parte stin\u015fi, parte r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een toate p\u0103r\u0163ile, toat\u0103 \u0163ara lor fu pref\u0103cut\u0103 \u00een provincie roman\u0103, dat\u0103 cet\u0103\u0163enilor romani \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een trei p\u0103r\u0163i, numite: <em>Ripense, Mediterana \u015fi Alpestre.<\/em> Decea dint\u00e2i \u0163inea o parte a \u0163\u0103rei ungure\u015fti \u015fi \u0163\u0103rei rom\u00e2ne\u015fti, Transilvania se numea Mediterana \u015fi \u00een fine, partea cea mai mare a Moldovei noastre dintre Dun\u0103re \u015fi Prut, \u00eempreun\u0103 cu marginile \u00eenvecinate \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti, Alpestre. Iar dup\u0103 ce mai la urm\u0103 \u00eencepu s\u0103 scad\u0103 domnia Romanilor, Moldova fu adesea c\u0103lcat\u0103 de barbari, de Sarma\u0163i, Huni \u015fi Go\u0163i \u015fi coloniile romane se v\u0103zur\u0103 nevoite a se trage la mun\u0163i \u015fi a-\u015fi c\u0103uta sc\u0103parea \u00een contra furiei barbarilor \u00een partea muntoas\u0103, \u00een Maramure\u015f. Ap\u0103ra\u0163i aci prin greutatea locurilor \u00een curs de c\u00e2teva secole, tr\u0103ind sub legile \u015fi domnii lor, \u00een fine, v\u0103z\u00e2nd c\u00e2t crescuse num\u0103rul locuitorilor, Drago\u015f, fiul lui Bogdan, \u00ee\u015fi propuse s\u0103 treac\u0103 mun\u0163ii spre r\u0103s\u0103rit sub chip de v\u00e2n\u0103toare, \u00eenso\u0163it de vreo 300 oameni. \u00cen aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie dete din \u00eent\u00e2mplare peste un bou s\u0103lbatic, c\u0103ruia Moldovenii \u00eei zic bour, \u015fi lu\u00e2ndu-l la goan\u0103, descinse la poalele mun\u0163ilor. Iar o t\u00e2n\u0103r\u0103 c\u0103\u0163ea de v\u00e2nat ce avea, pe care o iubea foarte mult \u015fi-i zicea Molda repezindu-se asupra fiarei, aceasta se arunc\u0103 \u00een valurile unei ape curg\u0103toare, unde v\u00e2n\u0103torii o uciser\u0103 cu s\u0103ge\u0163ile lor, iar c\u0103\u0163eaua ce o urm\u0103rea cu fuga \u015fi &#8216;n ap\u0103, se &#8216;nec\u0103 \u00een repedele ei unde. \u00cen memoria acestei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, Drago\u015f numi r\u00e2ul Moldova; locul unde se \u00eent\u00e2mplase aceasta, dete numele gintei sale Roman; iar capul bourului voi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 semn al noului s\u0103u principat. [&#8230;<a href=\"http:\/\/ro.wikisource.org\/wiki\/Descrierea_Moldovei\" target=\"_blank\"><em>Textul integral<\/em><\/a>&#8230;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Toat\u0103 \u0163ara pe care o numim ast\u0103zi Moldova, \u00eempreun\u0103 cu \u0163inuturile \u00eenvecinate de c\u0103tre apus, au fost dintr&#8217;un \u00eenceput st\u0103p\u00e2nite de cuceritorii celor trei p\u0103r\u0163i ale lumei, Sci\u0163ii, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 aibe&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[98],"tags":[],"class_list":["post-7309","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patrimoniu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7309","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7309"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7309\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7327,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7309\/revisions\/7327"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7309"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7309"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.globe-trotter.ro\/ziaruldela5\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7309"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}