Dilema veche, nr. 152 – un articol semnat de Vintila Mihailescu:
Cu cit se apropie mai mult sfirsitul de an, cu atit angoasa unei pierderi iminente si iremediabile a „traditiilor“ devine mai puternica. Si cu cit sintem mai aproape de momentul in care vom fi inghititi de Europa, cu atit aceasta pierdere pare mai iminenta si mai iremediabila. Este firesc astfel ca anul acesta corul bocitoarelor sa fi atins apogeul. Valul sau a luat pe sus pe mai toata lumea, inclusiv persoane asezate, care nu se lamentasera pina acum de acest flagel al ramasului fara traditii.
Pe de alta parte si direct proportional cu aceasta pierdere, fiecare dintre noi vede ca sint tot mai multe tirguri traditionale, colinde traditionale, mincaruri traditionale si alte cadouri traditionale. Nimeni nu pare sa fie intrigat de aceasta – cel putin aparenta – contradictie. Ei da, dar asta e altceva! – iti va explica imediat fiecare dintre noi. Daca vei insista si vei intreba de ce, procesul explicativ poate continua, eventual, pina la aceasta culme a subtilitatii: Pai, nu mai e la fel…
Intr-un fel, lucrurile chiar asa stau, doar ca de multa vreme: Alecsandri, deja, se grabea sa culeaga poeziile poporului, de teama sa nu le vada disparînd in decursul vietii sale. De fapt, teama disparitiei traditiilor este o tema consubstantiala modernitatii. Paricida, aceasta s-a instituit, dupa cum se stie, prin inlaturarea Traditiei, oricare ar fi fost aceasta: Dumnezeu a murit, ne-a anuntat, in acest sens, Nietzsche. Din acest moment, tristetea reiterata periodic a pierderii traditiilor a devenit expresia unei culpabilitati pioase. Cultul traditiilor, patrimonializarea acestora şi institutionalizarea unor mari preoti ai acestui patrimoniu au devenit apoi tot atitea rituri reparatorii ale acestei culpe originare: iubim traditiile cu atît mai mult cu cit avem intr-o mai mare masura constiinta faptului că i-am ucis pe creatorii acestora. Ne pare rau de ele, le ducem dorul si facem totul ca sa le aducem inapoi, cu atit mai mult cu cit am contribuit mai inversunat la disparitia lor. (Cititi articolul)
(Fragmentul a fost preluat din saptamânalul Dilema veche, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind drepturile intelectuale.)