Acum să vă văd, cum vă descurcaţi cu munca de chinez a documentaristului!
Şi-aşa e vară, se încheie o lună foarte călduroasă şi începe alta de-a dreptul dogoritoare. Vă propun un joc de cuvinte inedit: pornind de la un termen-matcă ales de mine mai jos, vă aştept sugestiile în secţiunea de comentarii, câte un cuvânt tematic (vară, căldură mare, soare etc.) care începe cu ultima literă din termenul anterior. Un cititor poate să intervină ori de câte ori doreşte, dar nu consecutiv. Nu se ţine cont de semnele diacritice (ex. dacă un cuvânt se termină în ă, următorul poate să înceapă cu a). Cuvântul cu care deschidem lista este:

In limba greaca veche, Psyche inseamna in acelasi timp: suflet, respiratie, dar si fluture…

Aseara tarziu, in timp ce ma documentam pe tema ordinului Lepidoptere pentru a scrie un nou articol din “Terra incognita”, am facut o descoperire interesanta:
fluture este un cuvant foarte ciudat, cu origine incerta (nu numai in limba romana!), cu evolutii – fonetica si semantica – aproape imposibil de stabilit ori explicat.

Consider ca este o tema care merita sa fie tratata exhaustiv intr-o zi. Sa notam acum doar cateva detalii interesante:
Luam 13 limbi europene, (mai mult sau mai putin) reprezentative pentru principalele familii de limbi, si cautam acelasi cuvant: Continuare »

Nu e concurs, este doar un apel (!)
pentru pus umărul la întocmirea unei liste care să conţină cât mai multe substantive sau adjective masculine care, la nominativ şi acuzativ plural articulat, se scriu cu trei i. Am nevoie de minim 200!

Încep cu arhicunoscutul:
1. copil;
Continui cu substantive şi adjective terminate în diftongul iu:
2. barcagiu; 3. bragagiu;
4. camionagiu; 5. cafegiu;
6. fiu; 7. geamgiu;
8. hazliu; 9. osmanliu;
10. purpuriu; 11. sacagiu;
12. surugiu; 13. uliu.

“Limba noastra-i numai cantec, // Doina dorurilor noastre, //
Roi de fulgere, ce spintec // Nouri negri, zari albastre.” ~ Alexei Mateevici

Am crezut – pentru scurt timp – ca am descoperit gaura macaroanei… Ca voi importa un nou cuvant in limba romana: pietonizare! Aiurea, s-au grabit altii sa o faca; citez din “Dilema veche”, un numar aparut in iulie 2005: «Dar orice zonă pietonală trebuie să aibă în proximitate nişte artere care “s-o alimenteze”, să aibă parcări, drumuri de acces etc. Procesul de “pietonizare”, peste tot în lume, durează cîţiva ani, pentru că trebuie asimilat în cultura oraşului şi în comportamentul cetăţenilor.»
©2009~D.C. (Clic pe foto pentru a vedea imaginea la dimensiunea maxima)

Din ciclul Cuvinte sterse de praf:

BANDÚRĂ, (1) bandure, s.f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă şi aspră. ♦ Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. – Et. nec. // (2) banduri, s.f. Instrument muzical popular ucrainean ca o chitară cu gâtul scurt, prevăzut cu 8 până la 24 de coarde. – Din ucr. bandura.
Sursa: DEX ’98
BANDURĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.
Sursa: Sinonime
bandúră (instrument muzical) s. f., g.-d. art. bandúrii; pl. bandúri
Sursa: Dicţionar ortografic
Continuare »

Din ciclul Cuvinte sterse de praf:

BÁLMOŞ, s.n. Mâncare ciobănească făcută din caş dulce de oaie, fiert în lapte (sau în unt etc.) cu puţin mălai. [Var.: bálmuş s.n.] – Cf. magh. bálmos.
Sursa: DEX ’98
BÁLMOŞ n. Mâncare preparată, de obicei, din caş dulce, amestecat cu puţină făină de porumb şi fiert în lapte de oaie. /-ung. bálmos
Sursa: NODEX
bálmoş s. n.
Sursa: Dicţionar ortografic
Continuare »

In direct:
“Limba noastra-i numai cantec, // Doina dorurilor noastre, //
Roi de fulgere, ce spintec // Nouri negri, zari albastre.” ~ Alexei Mateevici

Am crezut – pentru scurt timp – ca am descoperit gaura macaroanei… Ca voi importa un nou cuvant in limba romana: pietonizare! Aiurea, s-au grabit altii sa o faca; citez din “Dilema veche”, un numar aparut in iulie 2005: «Dar orice zonă pietonală trebuie să aibă în proximitate nişte artere care “s-o alimenteze”, să aibă parcări, drumuri de acces etc. Procesul de “pietonizare”, peste tot în lume, durează cîţiva ani, pentru că trebuie asimilat în cultura oraşului şi în comportamentul cetăţenilor.»
©2009~D.C. (Clic pe foto pentru a vedea imaginea la dimensiunea maxima)

HotNews.ro: Limba engleza urmeaza sa adauge in vocabular cuvantul cu numarul 1.000.000, anunta experti lingvisti americani, citati de telegraph.co.uk. Defriend, noob sau chiconomics sunt doar trei dintre cuvintele ce ar putea fi alese sa marcheze acest prag, si au fost alese de academicienii de la Global Language Monitor, o asociatie din Texas (SUA) care se ocupa cu studiul evolutiei limbii engleze.

Profit de aceasta stire pentru a va reaminti de rubrica “Cuvântul care innobileaza”, initiata de Zia®ul de la 5 si transferata la Booket.ro odata cu desprinderea acestuia din urma ca supliment literar.
Limba româna este departe de recordul care urmeaza sa fie inregistrat de limba lui Shakespeare (apropo, pe vremea inimitabilului bard limba engleza culta numara sub 100.000 de termeni). Regretatul (dar si mult contestatul) profesor Pruteanu considera ca limba româna are aproximativ 200.000 de cuvinte, din care se utilizeaza frecvent abia câteva sute.

Sunt total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricarei limbi moderne. Lasând la o parte (deocamdata) implanturile cu barbarisme inutile, in principiu sunt de acord si cu procesul de modernizare continua la care este supusa limba, mai ales cea vorbita. In acest context neasteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotica as zice) de a “sterge de praf”, de a prezerva si arhiva intreg fondul national de cuvinte. Amplificând putin, as combina doua dintre zicerile unor mari români:
Limba noastra-i o comoara… care nu-i a mea si nici a voastra, nici a urmasilor vostri, ci a urmasilor urmasilor vostri! Continuare »