Un gând pios pentru titanii înaintaşi Bach şi Beethoven, semnat Edvard Hagerup Grieg (1843-1907), cel mai important compozitor şi pianist norvegian, reprezentant de frunte al Romantismului european; traducerea citatului a fost deja inclusă în dicţionarul personal online, după publicarea anterioară în Enciclopedia online de citate. Merită un vot: AICI.
Artişti de talia lui Bach şi Beethoven au ridicat biserici şi temple pe înălţimi. Eu nu am făcut altceva, la fel ca Ibsen în dramele sale, decât să construiesc colibe în care oamenii să fie fericiţi şi să se simtă acasă.
Originalul (NO):
Kunstnere som Bach og Beethoven bygde kirker og templer på høydene. Jeg ønsket bare, som Ibsen uttrykker det i en av sine siste dramaer, å bygge husvære der mennesker kunne føle seg.
Născut fix pe 23 noiembrie 1876; probabil că în Cádiz cerul era cam acoperit de nori în acea zi, ceea ce nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai importanţi compozitori pe care i-a avut Spania în prima jumătate a secolului XX.
Definitie: «Muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde.» ~ Ludwig van Beethoven
UPDATE: In aceasta seara (miercuri), Matei ne-a oferit un dar muzical; din motive tehnice, nu reusesc sa postez cele trei fisiere mp3 in sectiunea de comentarii astfel incat sa manevrati, in cel mai confortabil mod cu putinta, audio-playerul instalat. De aceea am preferat sa le plasez aici:
Sonata nr.1 in la minor pentru pian: (Partea I) P1 (Partea a II-a) P2 (Partea a III-a) P3 Puţină istorie:
• Georges Bizet ~ a inceput studiile la Conservatorul din Paris inainte de a implini varsta de 10 ani;
• Frédéric Chopin ~ avea doar 7 ani cand a compus cele doua “Poloneze”;
• Franz Liszt ~ a debutat cu un concert in “Landständischer Saal” din Viena la 11 ani;
• Felix Mendelssohn Bartholdy ~ a participat la primul sau concert la varsta de 9 ani;
• Wolfgang Amadeus Mozart ~ la 5 ani scrisese deja doua miniaturi pentru pian;
• Arturo Benedetti Michelangeli ~ la 10 ani urma cursurile Conservatorului din Milano;
• George Enescu ~ la 4 ani canta deja la vioara, iar la 5 ani a inceput studiile de compozitie;
• Matei Bucur-Mihăescu ~ facea cunostinta cu pianul la 5 ani, sustinea primul recital la 9 ani, iar la 10 ani interpreta primul sau concert de pian cu orchestra, compozitie proprie, pe scena Ateneului Român. Cititi aici o scurta, dar impresionanta prezentare a activitatii micului Mare Maestru.
( Clic pe foto pentru a vedea imaginea la dimensiunea maxima. )
Ca de obicei, am formulat putine intrebari, complet neconventionale si (aparent) haotice. Scopul urmarit este acela de a va invita pe dvs., cititorii, sa continuati interviul prin intermediul sectiunii de comentarii, sa aflati tot ceea ce v-ar putea interesa despre muzica, persoana si personalitatea talentatului muzician Matei Bucur-Mihăescu.
Interviu cu un Maestru (Allegro moderato):
Ce intrebare nu ti-a fost pusa niciodata?
Matei Bucur-Mihăescu: Chiar asta: Ce intrebare nu mi-a fost pusa niciodata? Continuare »
«Dar orice ne atinge pe noi doi, e-o-mbrăţişare
şi ne cuprinde ca arcuşul care
din două coarde-acelaşi sunet smulge.» ~ “Cântec de dragoste”, Rainer Maria Rilke
V-am readus in Europa cu ocazia acestui penultim popas din lunga noastra peregrinare pe meridianele folclorului muzical autentic. Va reamintesc cu deosebita satisfactie ca la cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, am inceput pe 10 noiembrie acest serial, conceput initial in opt episoade (unul european, urmat de unul extra-european, din nou european si asa mai departe) si pe care l-am suplimentat ulterior cu inca 5 episoade.
Tirol: una dintre cele mai populare destinatii turistice din vestul muntos al Austriei; totodata una dintre cele mai complexe si fascinante regiuni din Europa Centrala, cu cateva dintre celebrele, de ne-ratat, atractii din Innsbruck: goticul Tiroler Landesmuseum Ferdinandeum, auritul Goldenes Dachl, si Hofkirche a lui Ferdinand al II-lea… de vizitat neaparat cu traditionalul jodeln drept coloana sonora, macar la radioul din masina. Astazi nu va dau detalii tehnice, prefer sa va las placerea de a-i descoperi singuri muzicalitatea deosebit de nuantata, in interpretarea de exceptie a lui Franzl Lang (un german care canta foarte bine in… austriaca 🙂 ):
franzl lang – einen jodler hor i gern [WRZUTA.GO.PL].mp3
Cum ma astept (in continuare) la reactii prompte, dar si foarte critice, din partea cititoarelor mentionate si mai sus, cum ca nu asta asteptau domniile-lor de la o sectiune de “Folclor”, le raspund raspicat: am decis ca in tot acest serial eu prezint franturi din creatii internationale, iar cititorii (inclusiv doamnele) au la dispozitie spatiul destinat comentariilor pentru a propune “comori” nationale. In mod exceptional in aceasta penultima saptamana apelez la inspiratia si rabdarea dv. pentru a contribui cu alte melodii si dansuri, mai mult sau mai putin cunoscute, din extrem de fascinantul spatiu austriac si, de ce nu, avand in vedere vecinatatea geografica si lingvistica, chiar din Germania.
«Geniul e relief, noutate, invenţie, creare de epocă şi stil. Nu e neapărat un înţelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în măsura în care originalitatea e posibilă.» ~ Petre Ţuţea
Mozart al României.
Sau, cum mai este supranumit, Micul Enescu; pe numele lui adevarat Matei Bucur-Mihăescu.
Intr-un cuvant: Maestrul. Ii daruiesc 5475 de trandafiri albi, virtuali, cate unul pentru fiecare zi scursa de la 30 ianuarie 1995 si pana astazi. La multi ani, Matei!
Am avut sansa deosebita de a-l intâlni, de a-i cunoaste familia – oameni care dovedesc o modestie si un bun-simt extraordinare, in ciuda faptului ca soarta i-a binecuvântat intr-o asemenea masura.
Profit de prilej pentru a-i ura si anul acesta: mult succes, inspiratie, sansa de a-si putea cultiva talentul innascut si de a se intâlni cu acea imprejurare favorabila care sa-i ofere posibilitatea mult sperata de a putea continua studiile muzicale acolo unde-si doreste.
Inregistrarea de mai sus este mai veche (din 2006, daca nu ma insel); in acest moment nu am noutati in ceea ce-l priveste pe micul nostru Mare Geniu, dar imi propun sa revin curând. Cred ca este interesant de urmarit traiectoria creatoare a acestui copil supradotat, mai ales intr-un secol XXI asa cum este el, bântuit de crize care mai de care mai spectaculoase.
Va recomand sa cititi si articolele anterioare: 12.10.2007 si 18.11.2007.
UPDATE: acum am aflat ca a concertat la Sala Radio pe 13 ianuarie: Detalii.
«Imi vine o idee, fie ea idealista si prosteasca: ce s-ar fi intamplat daca omenirea ar fi evoluat fara sa inventeze arme si fara sa stie de razboaie? Ar fi oare omul fiinta care este acum, ar fi civilizatia asa cum o cunoastem azi sau pe acest pamant ar domni o alta civilizatie si un alt fel de om?» ~ Cinghiz Aitmatov
Am stabilit Asia Centrala ca antepenultima oprire in peregrinarea noastra pe meridianele folclorului muzical autentic. Va reamintesc cu placere ca la cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, am inceput pe 10 noiembrie acest serial; conceput initial in opt episoade (unul european-unul extraeuropean-iarasi european-iarasi extraeuropean-din nou european-din nou extraeuropean-si asa mai departe), suplimentat ulterior cu inca 5 episoade.
Komuz – Este numele instrumentului muzical traditional, dar si unul dintre simbolurile Republicii Kârgâzstan. Nu va dau detalii tehnice ori constructive, prefer sa va las placerea de a-i descoperi singuri muzicalitatea deosebit de nuantata, in interpretarea de exceptie a lui Oleg Rodnin:
Cum ma astept (in continuare) la reactii prompte, dar si foarte critice, din partea cititoarelor mentionate si mai sus, cum ca nu asta asteptau domniile-lor de la o sectiune de “Folclor”, le raspund raspicat: am decis ca in tot acest serial eu prezint franturi din creatii internationale, iar cititorii (inclusiv doamnele) au la dispozitie spatiul destinat comentariilor pentru a propune “comori” nationale. In mod exceptional saptamana aceasta apelez la inspiratia si rabdarea dv. pentru a contribui cu alte melodii si dansuri, mai mult sau mai putin cunoscute, din extrem de fascinantul spatiu ex-Sovietic.
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, am inceput pe 10 noiembrie un serial dedicat folclorului muzical; conceput initial in opt episoade (unul european-unul extraeuropean-iarasi european-iarasi extraeuropean-din nou european-din nou extraeuropean-si asa mai departe), suplimentat ulterior cu inca 5 episoade. Ungaria este escala noastra de astazi.
Ala nu e Globe-Trotter adevarat care nu a ajuns si in Ungaria. Fac afirmatia in deplina cunostinta de cauza. 🙂 Continuare »
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, am inceput pe 10 noiembrie un serial dedicat folclorului muzical; conceput initial in opt episoade (unul european-unul extraeuropean-iarasi european-iarasi extraeuropean-din nou european-si asa mai departe), suplimentat cu inca 5 episoade. Astazi continuam plimbarea noastra muzicala si facem un scurt popas in Congo. Continuare »
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, continui astazi serialul inceput cu mai multe saptamani in urma, din care va ofer episodul 7/8 (al saptelea din opt zile de marti) dedicate folclorului muzical.
Desi “suntem” in Brazilia, n-am sa va ofer nici samba si nici Bossa nova, nu scriu nimic despre Carnaval, dans ori femei cu sex-appeal. Ati auzit de Sertanejo? Sau de Música Sertaneja? Specialistii spun ca este echivalentul brazilian al muzicii country din America de Nord. Nu am niciun motiv sa-i suspectez de exagerare. Ascultati o mostra pentru edificare. Continuare »
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, continui astazi serialul inceput cu cinci saptamani in urma, din care va ofer episodul 6/8 (al saselea din opt zile de marti) dedicate folclorului muzical.
Doua proiecte Bregovic pentru anul 2010:
“Margot, jurnalul unei Regine” – impreuna cu celebra sa Orchestra pentru nunti si inmormantari; premiera va avea loc in cadrul Festivalului de la Saint Denis (Franta) la inceputul lunii iunie
si
“Orfeu” – opera, aceeasi Orchestra pentru nunti si inmormantari, plus cantareti de opera si un cor; premiera (probabil) in toamna.
«Cand iti este foarte foame, orice mananci pare deosebit de gustos; cand esti foarte indragostit, vezi numai partea frumoasa a vietii.» ~ Proverb cambodgian
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, continui astazi serialul inceput cu patru saptamani in urma, din care va ofer episodul 5/8 (al cincilea din opt zile de marti) dedicate folclorului muzical.
Sunt putini cei care stiu astazi ca, de fapt, Cambodgia este o tara extrem de bogata. Avutia nationala, de necontestat, a acestui regat atat de mult incercat in zbuciumata lui istorie recenta, consta in reanimarea completa a vietii culturale. Muzica, dansul, teatrul si artele vizuale oglindesc cu distinsa eleganta splendorile anticului Imperiu Khmer, dar si cele apartinand candva impresionantului si remarcabilului Angkor Wat. (Clic pe foto pentru edificare)
Khim se numeste instrumentul din fotografia alaturata si este indeaproape inrudit cu Yang Chin din China, cu Tam Tap Luc din Vietnam, cu Santoor din Iran si, de ce nu, cu Ţambalul românesc! Continuare »
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, continui astazi serialul inceput cu trei saptamani in urma, din care va ofer episodul 4/8 (al patrulea din opt zile de marti*) dedicate folclorului muzical. *In mod exceptional saptamana aceasta, articolul apare miercuri.
The piping tradition is strongly connected to Gaelic singing (some piping ornaments mimic the Gaelic consonants of the songs), stepdance (the traditional dance meters determine the rhythm of the tunes), and fiddle, which appeared in Scotland in the 17th century. These components are part of the dance music which is played across Scotland at country dances, ceilidhs, Highland balls and frequently at weddings. The typical ensemble may include: fiddle, bagpipe, accordion, tin whistle, cello, keyboard and percussion.
Ascultati acest fragment de folclor scotian autentic:
musique traditionnelle – traditional music – ecosse – scottish .mp3
Cum ma astept (in continuare) la reactii prompte, dar si foarte critice, din partea multelor (cele 2) cititoare mentionate si mai sus, cum ca nu asta asteptau domniile-lor de la o sectiune de “Folclor”, le raspund anticipat: am decis ca acest serial sa acopere un interval de opt saptamani – timp in care eu prezint franturi din creatii internationale, iar cititorii (inclusiv doamnele X si Y) au la dispozitie spatiul destinat comentariilor pentru a propune “comori” nationale.
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, continui astazi serialul inceput cu doua saptamani in urma, din care va ofer episodul 3/8 (al treilea din opt zile de marti) dedicate folclorului muzical.
Un compozitor sud-american nu poate fi altfel decat foarte prolific, nu? Aproape 1000 de compozitii muzicale inspirate din bogata mostenire folclorica incasa, apoi o duzina de copii (10 rezultati din casatoria sa cu Sebastiana si, dupa moartea acesteia, alti doi din casatoria cu Carmela, sora fostei sotii!) Daniel Alomía Robles, fost student la medicina, a decis pe la inceputul anilor 1890 sa se dedice exclusiv muzicii. Si se pare ca nu a gresit. Postmortem, cea mai cunoscuta piesa muzicala compusa de el, zarzuela El Cóndor pasa a fost inclusa pe lista Patrimoniului National Cultural al Republicii Peru. O merita cu prisosinta.
Ascultati acest fragment de folclor peruan autentic:
Les Flûtes Indiennes d’Amérique du Sud – El Condor Pasa .mp3
Cum ma astept (in continuare) la reactii prompte, dar si foarte critice, din partea multelor (cele 2) cititoare mentionate si mai sus, cum ca nu asta asteptau domniile-lor de la o sectiune de “Folclor”, le raspund anticipat: am decis ca acest serial sa acopere un interval de opt saptamani – timp in care eu prezint franturi din creatii internationale, iar cititorii (inclusiv doamnele X si Y) au la dispozitie spatiul destinat comentariilor pentru a propune “comori” nationale.
«O călătorie palpitantă în universul însorit al spiritului omenesc. O capodoperă fără vârstă, asemenea Odiseei.» ~ The New York Times, despre romanul Zorba grecul
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, continui astazi serialul inceput saptamana trecuta din care va ofer episodul 2/8 (al doilea din opt zile de marti) dedicate folclorului muzical.
Ce cod al lui da Vinci, ce Dan Brown ori mai stiu eu care Harry Potter si seria-i de best-sellers? Toti sunt niste mici copii pe langa (putin spus) fulminanta recunoastere mondiala (post mortem, din pacate) a talentatului poet, romancier si eseist grec Nikos Kazantzakis in 1964, odata cu ecranizarea romanului Zorba grecul. Tema muzicala a filmului, Sirtaki, compusa de Mikis Theodorakis, a devenit – in urma impactului pe care “Zorba” l-a avut asupra publicului – un cantec popular in toata lumea. Citatul meu preferat din Alexis Zorbas: “Hey boss, did you ever see a more splendiferous crash?”
Ascultati un fragment de folclor grecesc autentic:
Cum ma astept la reactii prompte, dar si foarte critice, din partea multelor (cele 2) cititoare mentionate si mai sus, cum ca nu asta asteptau domniile-lor de la o sectiune de “Folclor”, le raspund anticipat: am decis ca acest serial sa acopere un interval de opt saptamani – timp in care eu prezint franturi din creatii internationale, iar cititorii (inclusiv doamnele X si Y) au la dispozitie spatiul destinat comentariilor pentru a propune “comori” nationale.
«Eu transmit, nu creez. Am încredere în cei vechi şi-i iubesc.» ~ Confucius
La cererea unui numar mare de cititoare, vreo 2, v. aici presiunile exercitate, incep astazi un serial de 8 episoade (opt zile de marti) dedicate folclorului muzical.
Cetateana canadiana Liu Fang interpreteaza la pipa muzica traditionala din sudul Chinei, regiune in care s-a nascut. Spre deosebire de stilul puternic si direct din nord, cel din sud este delicat si moale.
La concertele sale, Liu refuza folosirea instalatiilor de sonorizare din dorinta de a oferi publicului doar sunetul pur, veritabil, al acestui instrument stravechi.
Ascultati un fragment de folclor chinezesc autentic:
Cum ma astept la reactii prompte, dar si foarte critice, din partea multelor (cele 2) cititoare mentionate si mai sus, cum ca nu asta asteptau domniile-lor de la o sectiune de “Folclor”, le raspund anticipat: am decis ca acest serial sa acopere un interval de opt saptamani – timp in care eu prezint franturi din creatii internationale, iar cititorii (inclusiv doamnele X si Y) au la dispozitie spatiul destinat comentariilor pentru a propune “comori” nationale.
Programat: «Don’t you think this theme has an insistent quality? I’m going to try and repeat it a number of times without any development, gradually increasing the orchestra as best I can.» ~ Maurice Ravel
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la spectacole de Balet?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca -vorbind acum strict despre “muzica grea”- ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar sti cate ceva despre viata acestuia ori daca ar putea citi o scurta prezentare inainte de spectacol. Sa mai facem o incercare, de data aceasta cu cea mai cunoscuta, dar si controversata, capodopera a compozitorului Maurice RAVEL, alta decat Daphnis et Chloé:Continuare »
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la spectacole de Balet?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca -vorbind acum strict despre muzica de Balet- ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi o scurta prezentare inainte de spectacol. Sa mai facem o incercare, de data aceasta cu una dintre capodoperele compozitorului si dirijorului armean Aram (Ilici) HACIATURIAN, alta decat “Spartacus”: Continuare »
«În portul alb, în care-am ancorat, // Nici un pilot nu ştie cine sunt, // Nici câte vieţi întregi am navigat // Neîncetat, // Scuipat de ploi // Şi pălmuit de vânt…» ~ “Olandezul zburator”, de Ion Minulescu
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca -vorbind acum strict despre muzica de Opera- ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de spectacol. Sa mai facem o incercare, de data aceasta cu vasul fantoma al lui Wagner — titanul de la Bayreuth, Olandezul zburator: Continuare »
Incepand cu data de 5 octombrie, Radio România Muzical propune ascultatorilor sai o noua grila de programe, cu noi emisiuni destinate in special publicului tanar, precum si o noua formula a site-ului propriu: muzical.radioromania.ro
Emisiunile noi se numesc: Portret de compozitor, Vitralii sonore, Cinemuzica, Muzica româneasca postbelica, Povestile de succes ale muzicii, 11 decenii de muzica noua, emisiuni care se alatura consacratelor Musica viva, Drivetime, Preludiu la dupa-amiaza unui meloman sau Europa muzicala azi. [ Mai multe informatii ]
“(Jazz) is like an act of murder; you play with intent to commit something.” ~ Duke Ellington
Va mai amintiti cartea (si mai tarziu, filmul) Aimez-Vous Brahms? de Francoise Sagan? Dupa modelul autoarei citate, va intreb si eu: Va place Jazzul? Cine (mai) asculta astazi Jazz?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca s-ar cunoaste povestea Jazzului, daca istoria acestui gen atat de indragit – dar si mult controversat – in America si nu numai, ar fi mai accesibila publicului larg, daca interesul pentru popularizarea diverselor stiluri specifice ar fi mai mare. Sa facem o timida incercare aici, cateva principii, modest punct de pornire pentru o idee generoasa care merita o atentie deosebita in viitor, o Tema pentru mai tarziu: Continuare »
“A symphony must be like the world. It must contain everything.” ~ Gustav Mahler
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca – vorbind acum strict despre Opera – ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de auditie. Sa mai facem o incercare, acum ca tot am intrat in ultima saptamana de desfasurare a Festivalului – Concurs International “GEORGE ENESCU”: Continuare »
“Muzica oglindeste toate misterioasele ondulatii ale sufletului, fara putinta de prefacatorie.” ~ George Enescu
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca – vorbind acum strict despre Opera – ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de auditie. Sa mai facem o incercare, acum ca tot este in plina desfasurare Festivalul – Concurs International “GEORGE ENESCU”: Continuare »
Festivalul – Concurs International “GEORGE ENESCU” 2009 se deschide maine, 30 august la ora 19.00, cu spectacolul OEDIP de George Enescu. O coproductie Theatre du Capitole din Toulouse si Opera Nationala din Bucuresti.
Regia: NICOLAS JOEL
Dirijor: OLEG CAETANI
Solisti:
Oedipe – FRANCK FERRARI
Marele Preot – STEFAN SCHULLER, Pastorul – VALENTIN RACOVEANU
Iocasta – OANA ANDRA, Laios – MIHAI LAZAR
Tirésias – HORIA SANDU, Phorbas – POMPEIU HARASTEANU
Mérope – ADRIANA ALEXANDRU, Antigona – CRINA ZANCU
Paznicul – MIHNEA LAMATIC, Sfinxul – ECATERINA TUTU Continuare »
“Ideile muzicale imi invadeaza mintea si ma rascolesc ca si bataia din aripi a fluturilor; tot ceea ce am de facut este sa intind mana si sa incerc sa-i prind.” ~ Charles Gounod
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca – vorbind acum strict despre Opera – ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de auditie. Sa mai facem o incercare: Continuare »
“Muzica trebuie sa aduca foc in inimile barbatilor si lacrimi in ochii femeilor.” ~ W.A. Mozart
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca – vorbind acum strict despre Opera – ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de auditie. Sa mai facem o incercare: Continuare »
“Ador arta… Cand sunt singur cu notele mele muzicale, inima imi tresare si ochii imi lacrimeaza, iar emotiile si bucuriile pe care le traiesc sunt greu de indurat.” ~ Giuseppe Verdi
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca – vorbind acum strict despre Opera – ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de auditie. Sa mai facem o incercare: Continuare »
Programat: “An opera begins long before the curtain goes up and ends long after it has come down. It starts in my imagination, it becomes my life, and it stays part of my life long after I’ve left the opera house.” ~ Maria Callas
Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca – vorbind acum strict despre Opera – ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de auditie. Sa mai facem o incercare: Continuare »
Opera is one of the most important art forms. It should be listened to and appreciated by everyone. ~ Luciano Pavarotti
Candva in secolul trecut – suna ca dracu, dar asta e! – pe la sfarsitul anilor ’70, inainte de a deveni un sandwich cu nimic intre cele doua telejurnale, Televiziunea Romana transmitea duminica dimineata pe programul 2 Lectiile de muzica cu Leonard Bernstein, majoritatea filmate cu 10-15 ani in urma. Nu era cazul sa ai nici cea mai vaga cultura muzicala pentru a le intelege si a le indragi instantaneu. Menirea acelor lectii nu era aceea de a-si transforma telespectatorii in muzicieni ori compozitori, ci pur si simplu de a-i familiariza si a le insufla dragostea pentru Marea Muzica. Ulterior au incercat si altii “reteta”, dar nu s-au ridicat la inaltimea inteligentei si a farmecului personal dovedite de Maestrul Bernstein. Mai apoi, prin anii ’80 ai aceluiasi pomenit secol trecut, tot pe programul 2 si tot duminica, seara de data aceasta, Seratele muzicale au reprezentat cadrul perfect in care muzicologul Iosif Sava reusea sa-si “provoace” invitatii la incantatoare dialoguri cu si despre muzica simfonica. Continuare »
In locul Revistei presei de duminica, va ofer astazi un moment muzical de exceptie:
Ultima parte (Vivace) a Simfoniei Nr. 101 “Die Uhr” (Ceasornicul) compusa la sfarsitul secolului al XVIII-lea de Joseph Haydn (gasiti mai multe informatii in varianta in limba engleza), parintele simfoniei clasice, de la a carui trecere in nefiinta comemoram astazi 200 de ani.
27 ianuarie 1756 – 30 ianuarie 1995 = 239 de ani si 3 zile
De 87.238 de ori s-a invârtit Pamântul in jurul Soarelui din ziua când s-a nascut Mozart al Austriei si pâna in ziua in care s-a nascut Mozart al României. Sau, cum mai este supranumit, Micul Enescu; pe numele lui adevarat Matei Bucur-Mihaescu. Intr-un cuvant: Maestrul.
O mare responsabilitate pe umerii fragili ai unui copil ce astazi implineste vârsta la care abia ce i se elibereaza prima sa carte de identitate. Continuare »
Comments Off on De la Salzburg la Bucuresti, con brio
La Revolución Romana, de Ronald Syme:
"...la transformación del Estado y de la sociedad en Roma en los años del fin de la República y del inicio del Imperio..."
Campanii 2019:
Ce am mai tradus recent:
Enriquece tu vocabulario:
La última edición del Diccionario de la lengua española es la 23.ª, publicada en octubre de 2014.
Mientras se trabaja en la edición digital, que estará disponible próximamente, esta versión electrónica permite acceder al contenido de la 22.ª edición y las enmiendas incorporadas hasta 2012.