Ne-am adunat aici pentru a te sărbători, aşa cum o facem de mai bine de patru veacuri şi jumătate încoace: La mulţi ani, conFrate într-ale literaturii elisabetane!
Vom profita de moment pentru a-ţi cere noi înşine scuze pentru contestările defăimătoare şi neconvingătoare, cel puţin în ceea ce ne priveşte, la care îţi este supusă opera nemuritoare.
Semnat azi 23 aprilie 2017:
Francis Bacon, Christopher Marlowe, Edward de Vere (17th Earl of Oxford) şi William Stanley (6th Earl of Derby)
Margaret Eleanor Atwood
(n. în 18 noiembrie 1939)
As all historians know, the past is a great darkness, and filled with echoes. Voices may reach us from it; but what they say to us is imbued with the obscurity of the matrix out of which they come; and, try as we may, we cannot always decipher them precisely in the clearer light of our own day.
Carlos Fuentes
(n. în 11 noiembrie 1928 – d. în 15 mai 2012)
Él tiene derecho a no leerme a lo que no tiene derecho es a querer ser presidente a partir de la ignorancia, esto es lo grave, no que no haya leído un libro mío, sino que demuestra su ignorancia.
Ramón María del Valle-Inclán y de la Peña
(n. în 28 octombrie 1866 – d. în 5 ianuarie 1936)
En el jardín las fuentes repatían el comentario voluptuoso que parecen hacer a todo pensamiento de amor, sus voces eternas y juveniles.
Stephen King
(n. în 21 septembrie 1947)
Denial gives way to acceptance; acceptance breeds dependence. Anyone who’s ever cared for a terminal patient will tell you that, too. Sick people need someone who will bring them their pills and glasses of cold sweet juice to wash them down with. They need someone to soothe their aching joints with arnica gel. They need someone to sit with them when the night is dark and the hours stretch out. They need someone to say, Sleep now, it will be better in the morning. I’m here, so sleep. Sleep now. Sleep and let me take care of everything.
Ray Douglas Bradbury (n. 22 august 1920 – d. 5 iunie 2012
(n. în 22 august 1920 – d. în 5 iunie 2012)
I don’t believe in optimism. I believe in optimal behavior. That’s a different thing. If you behave every day of your life to the top of your genetics, what can you do? Test it. Find out. You don’t know—you haven’t done it yet. You must live life at the top of your voice! At the top of your lungs shout and listen to the echoes. I learned a lesson years ago. I had some wonderful Swedish meatballs at my mother’s table with my dad and my brother and when I finished I pushed back from the table and said, God! That was beautiful. And my brother said, No, it was good. See the difference?
Alice Ann Munro
(n. în 10 iulie 1931)
A story is not like a road to follow… It’s more like a house. You go inside and stay there for a while, wandering back and forth and settling where you like and discovering how the room and corridors relate to each other, how the world outside is altered by being viewed from these windows. And you, the visitor, the reader, are altered as well by being in this enclosed space, whether it is ample and easy or full of crooked turns, or sparsely or opulently furnished. You can go back again and again, and the house, the story, always contains more than you saw the last time. It also has a sturdy sense of itself of being built out of its own necessity, not just to shelter or beguile you.
Svetlana Alexandrovna Alexievici
(n. în 31 mai 1948)
I used to think I could understand everything and express everything. Or almost everything. I remember when I was writing my book about the war in Afghanistan, Zinky Boys, I went to Afghanistan and they showed me some of the foreign weapons that had been captured from the Afghan fighters. I was amazed at how perfect their forms were, how perfectly a human thought had been expressed. There was an officer standing next to me and he said, “If someone were to step on this Italian mine that you say is so pretty it looks like a Christmas decoration, there would be nothing left of them but a bucket of meat. You’d have to scrape them off the ground with a spoon.” When I sat down to write this, it was the first time I thought, “Is this something I should say?” I had been raised on great Russian literature, I thought you could go very very far, and so I wrote about that meat. But the Zone—it’s a separate world, a world within the rest of the world—and it’s more powerful than anything literature has to say.
José Ignacio Javier Oriol Encarnación de Espronceda y Delgado
(n. în 25 martie 1808 – d. în 23 mai 1842)
Un grito de horror retumbó entonces sobre el estrépito de las armas y las voces de los combatientes; retiráronse amedrentados los dos padrinos, y el genio del mal (que tal parecía aquella fantasma), soltó una carcajada infernal, a tiempo que Leonor cayó en tierra anegada en su propia sangre. Este terrible suceso suspendió el combate y dejó a todos petrificados.
La mulţi ani, monşer!
Trei preţioase adăugări în secţiunea Tezaur a dicţionarului de traduceri personale, publicate în 2013 şi în Enciclopedia online de citate. Merită câte un vot: AICI, AICI şi AICI.
Un motiv în plus de mândrie că suntem conaţionali cu Nenea Iancu (1852-1912) de la Haimanale şi cu vorbele D-sale.
• Estimar és un gran dolor, i una gran desgràcia per desfer-se d’aquest dolor.
• Love is a great pain, and a great misfortune to get rid of this pain.
• Amar es un gran dolor, y una gran desgracia para deshacerse de este dolor.
Originalul (RO): O mare durere să iubeşti, o mare nenorocire să scapi de această durere.
Félix Rubén García Sarmiento (Rubén Darío)
(n. în 18 ianuarie 1867 – d. în 6 februarie 1916)
¡Gloria al buen catalán que hizo a la luz sumisa
jardinero de ideas, jardinero de sol
y al pincel y a la pluma y a la barba y a la risa
con que nos hace alegre la vida Rusiñol!
«All good books have one thing in common – they are truer than if they had really happened.» ~ Ernest Hemingway
21 iulie 1899 – 2 iulie 1961
23 aprilie 1564 ~ 23 aprilie 1616
William Shakespeare (nascut in aprilie 1564 la Stratford-upon-Avon, Warwickshire, England)
Photo Courtesy To The Shakespeare Birthplace Trust si Shakespeare Found, un umil omagiu.
«They told me to take a streetcar named Desire, transfer to one called Cemeteries, ride six blocks and get off at Elysian Fields! » ~ “Blanche Du Bois” in A Streetcar Named Desire
«They told me to take a streetcar named Desire, transfer to one called Cemeteries, ride six blocks and get off at Elysian Fields! » ~ “Blanche Du Bois” in A Streetcar Named Desire
« Nu iubeşti o femeie pentru că e frumoasă, ea este frumoasă pentru că o iubeşti. » ~ autor anonim
|
La donna è mobile |
Femeia e schimbătoare |
(Traducerea este fuşerită, mi-o asum în întregime, dar îmi propun să revin asupra ei într-o zi. De fapt asupra întregului libret, de ce nu?)
Continuare »
«Dacă lumea ar trebui să piară şi eu aş putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aş spune-o, ci aş lăsa lumea să piară.» ~ Mihai Eminescu, “Cezara”
Atunci când alegi să te opui instinctului de conservare, îţi asumi singurătatea; o oarecare mângâiere a acestei nefericiri e aceea că eşti altfel decât mulţimea. Nu este momentul, nici locul potrivite şi nu sunt eu cel mai în măsură să decretez dacă a fost nefericit sau nu, dacă opera lui e predominant tristă ori ba etc. Ceea ce cred eu, nespecialistul, că trebuie consemnat, mai ales în zi de sărbătoare, este faptul că întreaga sa scriitură, cu precădere poezia, a avut un efect binefăcător asupra dezvoltării ulterioare a Literaturii române.
La fiecare jumătate a lunii ianuarie mă întreb cum aş putea să alătur câteva cuvinte astfel încât să rămână pe hârtie (ori pe ecran) ceva ce n-a mai fost scris? Dificilă dilemă, credeţi-mă! Cisterne întregi de cerneală s-au consumat în ultimul secol doar pentru a-i preaslăvi versul. Nici nu îi mai pomenesc aici pe detractorii săi, care au consumat alţi mulţi hectolitri de cerneală otrăvită. Cu cât mai mult şi mai des citim ce a scris El, constat eu, ajungem să ne cunoaştem mai bine şi să ne înţelegem – ca specie muritoare în general şi ca români în particular.
Imagine: “Mihai Eminescu” ~ ©2008 Christophe Bodard
«Suntem în secolul XXI şi orice naţie care se respectă trebuie să aibă un dicţionar explicativ pe Internet.» ~ DEX online
În aproape 10 ani de existenţă (2001-2011), Dex online a ajuns deja la 395.294 de definiţii, cu o medie lunară de peste 3.250 cuvinte noi “învăţate”. Dacă statisticile înseamnă ceva, DEX online este, în prezent, un site util. El e vizitat, lunar, de peste 1.000.000 de oameni care fac 7.000.000 de căutări. – din “Preambul” la Manifest DEX online.
DEX online este transpunerea pe Internet a unor dicţionare de prestigiu ale limbii române. El e creat şi întreţinut de un colectiv de voluntari. Definiţiile sunt preluate textual din sursele menţionate, cu excepţia greşelilor evidente de tipar, care au fost corectate. Accesul la DEX online va fi întotdeauna gratuit. Baza de definiţii a DEX online este disponibilă liber şi gratuit sub licenţă publică generală GNU
« Trebuie să dovedeşti o mare îndrăzneală ca să-ţi permiţi luxul de a veni pe lume iarna, chiar pe 28 decembrie, a 362-a zi din calendarul gregorian şi a 363-a în anii bisecţi, într-o săptămână plină de sărbători şi zile libere! »
Nu ştiu dacă e adevărată zicala conform căreia în spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie puternică. În schimb, ştiu cu certitudine cine se află (nu în spatele meu, ci) alături de mine, mâine-poimâine de un sfert de secol (cu popă), şi mă sprijină la greu, mă încurajează în momentele de cumpănă, îmi acceptă “nebuniile” şi mă însoţeşte atunci când mă apucă dorul de ducă – a devenit o globe-trotteriţă adevărată. (Culmea e că a început să-i placă!) Se numeşte Mariana şi e soţia mea. Exclusiv pentru ea, un La mulţi ani! virtual, plin de dragoste:
(Clic pe oricare dintre trandafiri pentru urare.)
«Amatorul lucrează de plăcere morală şi ce produce îi face întotdeauna plăcere; artistul lucrează de nevoie intelectuală şi foarte rar îi place ce face… » ~ Ion Luca Caragiale
Ce făceaţi fix pe 12 noiembrie 2006 la ora 00.00? E foarte posibil ca răspunsul dv. să fie doar o discretă ridicare (întrebătoare) din umeri. În schimb eu pot să vă spun, cu precizie de ceasornic elveţian pur, că acum exact 4 (patru) ani aveam mari emoţii lângă ceva care se năştea şi care foarte timid a fost numit “primul număr” al Zia®ului de la 5. Încă nu ştiam, la vremea aceea, cu exactitate ce vreau să fac cu el, ce şi cum va fi, dacă ori cât va rezista pe o piaţă haotică, aflată într-o perpetuă transformare.
Nu vă plictisesc cu cifre, statistici, grafice şi alte măscări de acest gen; în primul rând pentru că nu le consider relevante: nu sunt mari, dar nici cele mai mici — oricum, nu mă consider în competiţie cu nimeni, dar cred că în general rezultatul e unul pozitiv. Din punctul meu de vedere, dacă nu am făcut prea mult bine, cel puţin nu am făcut rău nimănui. M-a întrebat odată cineva (cu o doză mare de răutate în voce, după părerea mea) că de ce ţin cu tot dinadinsul să las impresia că sunt deţinătorul adevărului absolut şi că le ştiu eu pe toate. I-am răspuns foarte sincer, şi repet acum şi aici, că nu numai că NU le ştiu pe toate, dar chiar ştiu foarte puţine; vorba cuiva, puţin adaptată, cu cât citesc mai mult cu atât îmi dau seama cât de puţin ştiu. Continuare »
Programat:
«La ce bun că acum pot să spun, ca orice şcolar, că pământul e rotund?! Omul are nevoie numai de câteva palme de pământ ca să fie mulţumit, şi încă de mai puţine ca să se odihnească sub ele.» ~ Goethe în “Suferinţele tânărului Werther”
George Eliot, una dintre cele mai reprezentative scriitoare din romantica eră victoriană, îl considera pe “tatăl” lui Faust drept cel mai de seamă om de litere pe care l-a dat Germania vreodată. Johann Wolfgang von Goethe: ar fi împlinit astăzi 261 de ani, dacă între timp nu ar fi fost chemat acolo sus ca să scrie şi să picteze alături de îngeri.
Mult hulitul eseist şi filosof român Mihai Ralea, de fapt un foarte fin observator şi un bun cunoscător al fenomenului cultural european, l-a numit pe Goethe “omul integral”; şi a făcut-o în deplină cunoştinţă de cauză: Johann Wolfgang a fost pentru o scurtă perioadă avocat, apoi s-a dedicat integral poeziei, filosofiei, teatrului, traducerilor, picturii, ştiinţelor exacte (botanică, zoologie, fizică, chimie); a cochetat o scurtă perioadă de timp chiar şi cu politica… Omul de la Weimar a făcut câte puţin din toate şi, culmea, le-a făcut pe toate foarte bine.
Nu a ascuns niciodată faptul că îi plăceau femeile şi era, la rândul său, foarte îndrăgit de acestea. Portretul alăturat este semnat de Angelika Kauffmann, ale cărei casă şi atelier de pictură le frecventa în cei doi ani petrecuţi la Roma. [ Clic pe tablou pentru imagine mărită ]
«Nu există “bun gust”. Lucrurile frumoase se fac instinctiv.» ~ Edgar Degas
Astăzi ar fi împlinit 176 de ani dacă între timp nu ar fi fost chemat acolo sus ca să picteze îngeri: Hilaire Germain Edgar De Gas pe numele lui complet de pământean vremelnic. Înţelegeţi din această exprimare alambicată că artistul (pictor, grafician, sculptor şi fotograf) s-a născut într-o zi de 19 iulie. Am preferat să ilustrez articolul aniversar cu una dintre capodoperele maestrului, din cele peste două mii de lucrări realizate, şi nu cu unicul autoportret rămas intact.
L’Absinthe ~ (1876, găzduită cu pioasă mândrie în Musée d’Orsay din Paris) ~ nu ştiu dacă cea mai celebră, dar cu certitudine cea mai controversată dintre picturile sale. Scandalul declanşat în rândul criticilor conservatori cu ocazia prezentării acestui tablou poate fi explicat pe mai multe planuri: 1) ieşirea din canoanele realismului şi imaginarea unui nou mod de a picta, numit în bătaie de joc “impresionism”; 2) controversatul cuplu adulterin: actriţa Ellen Andrée şi mult prea boemul pictor Marcellin Desboutin; 3) locul ales: cafeneaua Nouvelle Athènes din Place Pigalle, “cuib” al artiştilor impresionişti, duşmani declaraţi ai criticilor vremii; 4) şi, nu în ultimul rând, băutura în sine: absintul fiind de multe ori asociat cu consumul paralel de marijuana şi de cocaină. [ Clic pe imagine pentru un detaliu semnificativ din tablou ]
«Finally 21, and legally able to do everything I’ve been doing since 15.» ~ Anonymous author
How very fast the time has flown
The years seem such a whirl
Since you were just a tiny child
A precious baby girl.
How quickly you have blossomed
Through those tender childhood years
When every single day had moments
Full of joy and tears.
But those nostalgic schooldays
Which have sped so swiftly by
Have seen you reach twenty one
All in the blinking of an eye.
So think about your future
Special things to see and do
New faces and new challenges
Just waiting there for you.
For twenty one is a milestone
And it marks another turn
Today’s a day for celebration
See all those candles burn.
«Accept haosul, nu sunt sigur dacă mă acceptă şi el pe mine.» ~ Bob Dylan
«Bucuria nu este în lucruri, ci în noi înşine.» ~ Richard Wagner
«I know every note in every song, the whole history of it, even parts that were there and are gone now.» ~ Enya
«Arta trebuie să ia realitatea prin surprindere.» ~ Françoise Sagan, în “Vă place Brahms?”
Ocupat cu trebi urgente, le-am uitat pe cele importante:
Vineri 7 mai s-au împlinit 177 de ani de la naşterea lui Johannes Brahms, unul dintre ultimii compozitori romantici pe care i-a dat Germania sec. al XIX-lea. Îmi veţi spune că 177 nu reprezintă un număr rotund, că am scris puţin despre el şi acum doi ani şi că-l vom aniversa aşa cum se cuvine la împlinirea a 2 veacuri. Aşa o fi, dar până atunci prefer să amintesc în fiecare an câte puţin, mai ales că posteritatea l-a plasat alături de ceilalţi doi mari B ai muzicii germane: Bach şi Beethoven. (Clic pe foto pentru mai multe detalii.)
Dintre cele mai cunoscute lucrări compuse de Brahms amintesc: patru simfonii, două concerte pentru pian, un concert pentru vioară, un dublu concert pentru vioară şi violoncel şi lucrarea corală “Ein deutsches Requiem”, cicluri de variaţiuni şi fugi, multe lucrări de muzică de cameră şi aproape 200 de lieduri. (v. aici lista completă)
Pe 23 aprilie, de ziua onomastică a patronului catalan Sant Jordi (Sf. Gheorghe), bărbaţii oferă femeilor câte un trandafir, iar acestea le dăruiesc câte o carte!
• 23 aprilie: Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor, organizată de UNESCO în vederea susţinerii cititului, a publicării de cărţi şi a respectării drepturilor de autor.
• 23 aprilie: Shakespeare, Cervantes, Wordsworth, d’Aurevilly, Brooke, Clavel, Gib Mihăescu, Pavel Chihaia, Alexandru Şonţu şi încă mulţi alţii.
• 23 aprilie: Capitala mondială a cărţii: Madrid (2001), Alexandria (2002), New Delhi (2003), Antwerp (2004), Montreal (2005), Turin (2006), Bogotá (2007), Amsterdam (2008), Beirut (2009) şi Ljubljana – a 10-a capitală, în 2010!
• 23 aprilie: în România, Ziua Bibliotecarului
Continuare »
«Eu pot să văd doar întreguri luminoase sau obscure, planuri care avansează sau planuri care se retrag, reliefuri sau fundaluri. Ochiul meu nu percepe linii sau detalii.» ~ Francisco Goya
Zica oricine ce-ar vrea, fac parte dintr-o specie mai putin intalnita: nu sunt nici credincios, dar nici liber-cugetator in adevaratul sens al cuvintelor. Respect optiunea fiecaruia, cu conditia sa nu fiu agresat ori agasat cu insistente sortite, oricum, esecului.
Fara sa contrazic cele spuse pana acum, nu pot sa cred ca este doar o simpla coincidenta faptul ca in aceeasi zi, 30 martie, chiar daca la o distanta de un secol (+7 ani) intre ei, s-au nascut doi titani ai picturii, unul in Aragón si celalalt in Noord-Brabant: Goya spaniolul si van Gogh olandezul, caci despre ei e vorba in propozitie. La multi ani, domnilor! Oricum veti trai vesnic prin capodoperele lasate in urma, dar este placut si inaltator sa ne amintim in fiecare 30 martie ca ati existat.
Azi se implinesc fix 264 de ani de la nasterea maestrului Francisco José de Goya y Lucientes, dar si 211 de la pictarea celebrei si controversatei Maja Desnuda (Unul dintre extrem de putinele nuduri ale picturii spaniole, devenita astazi o piesa de referinta a patrimoniului national gazduit la Museo Nacional del Prado din Madrid) ~ Clic pe imagine.
Avertisment: Daca aveti sub 18 ani, clic aici pentru poza marita!
«Un tablou bun este sinonim cu o faptă bună.» ~ Vincent van Gogh
Zica oricine ce-ar vrea, fac parte dintr-o specie mai putin intalnita: nu sunt nici credincios, dar nici liber-cugetator in adevaratul sens al cuvintelor. Respect optiunea fiecaruia, cu conditia sa nu fiu agresat ori agasat cu insistente sortite, oricum, esecului.
Fara sa contrazic cele spuse pana acum, nu pot sa cred ca este doar o simpla coincidenta faptul ca in aceeasi zi, 30 martie, chiar daca la o distanta de un secol (+7 ani) intre ei, s-au nascut doi titani ai picturii, unul in Aragón si celalalt in Noord-Brabant: Goya spaniolul si van Gogh olandezul, caci despre ei e vorba in propozitie. La multi ani, domnilor! Oricum veti trai vesnic prin capodoperele lasate in urma, dar este placut si inaltator sa ne amintim in fiecare 30 martie ca ati existat.
Noaptea instelata, 1889
In “Noaptea instelata” a lui Van Gogh exista cer, exista munti si-un chiparos. Atât.
Atât? Cerul e cuprins de un uragan care anunta parca Judecata de Apoi. Muntii seamana cu valurile unei mari in furtuna. Chiparosul s-a schimbat in flacara neagra. In toate e o neliniste care ne trimite cu gândul la nelinistea din ochii lui Van Gogh. “Noaptea instelata” a parut multora pupila lui dilatata. ~ Octavian Paler, “Calomnii mitologice – Farâme din conferinte nerostite“
Un extrem de melodios omagiu inchinat tuturor celor nascuti intr-o zi de 14 martie, indiferent anul, din care ii amintesc doar pe cativa (in ordine strict cronologica): Johann Strauss – tatăl (insusi autorul marsului Radetzky), Alexandru Macedonski, Albert Einstein, Grigore Tabacaru, Constantin I. Gane, Ionel S. Pavel, Ştefan Constantinescu, Mircea Damian, Alexandru Paleologu, Pavel Bellu, Marcian Bleahu, Iurie Darie, Aurel Giurumia, Quincy Jones, Billy Crystal, Luminiţa Cazacu, Carmen Galin, Marta Petreu, Albert al II-lea, prinţ de Monaco (sursa listei: Wikipedia)
| Strauss – Radetzky Marsch .mp3 | ||
 |
||
 | Found at bee mp3 search engine |  |
Sunt sigur ca sunteti familiarizati cu acest mars in varianta sa clasica, orchestrala. Astazi il ascultati intr-o interpretare inedita, aceea a Das Prima-Streichquartett (Cvartetul de coarde “Prima”) din Germania.
Aracataca, Columbia: 6 martie 1928 (sau 1927!?) este data la care se nastea Gabito, cel care pe 8 decembrie 1982 primea premiul Nobel pentru literatura. Intr-o jumatate de veac (1950-2005) a scris peste douazeci de romane exceptionale: de la Ochi de caine albastru pana la Povestea tarfelor mele triste.
Remember: 82 de ani de Gabriel García Márquez! Pentru cei care nu au citit inca, dar si pentru cei care doresc sa o reciteasca, recomand cu caldura nemuritoarea “Un veac de singuratate”, povestea numeroasei familii Buendia din imaginarul sat Macondo. (Re)lecturare placuta!
(Click pe foto pentru detalii)
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
Faceti urmatorul test: luati omul (mediu) de pe strada si oferiti-i cate un premiu strasnic pentru fiecare capodopera michelangeliana pe care o poate enumera in timp de 5 secunde. Bag mana in foc ca nu veti auzi mai mult de cinci raspunsuri: David, Pietà, Moise, tavanul Capelei Sixtine (de fapt detaliul cu “Crearea lui Adam”) si, cel mult, Crucifixul.
Bachus (1496–1497) este gazduita de Museo Nazionale del Bargello din Florenta. Zeul exuberantei si al vinului este reprezentat aici intr-o avansata stare de ebrietate, alaturi de un faun care ii ciuguleste boabele de strugure din mana stanga.
6 martie 1475: in Caprese (Arezzo) se nastea Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni, reprezentant de seama al perioadei de varf a Renasterii italiene. Geniu universal, a fost deopotriva sculptor, pictor, grafician, arhitect si poet. Remember: 535 de ani de Michelangelo! Pentru cei care nu au citit inca, dar si pentru cei care doresc sa o reciteasca, recomand cu caldura nemuritoarea “Agonie si extaz” a lui Irving Stone. (Re)lecturare placuta!
(Click pe foto pentru imagine mai mare)
