Dacă sunteţi interesaţi de pictura gotică, cu siguranţă veţi găsi ceva interesant în cartea prezentată mai jos. El grup Enciclopèdia Catalana a tipărit, în condiţii grafice excepţionale, albumul de artă “Pintura catalana. El gòtic”. Deşi autoarea, prof.dr. Rosa Alcoy de la Universitatea din Barcelona, face scurta sa prezentare în catalană, chiar dacă nu aţi avut niciodată vreun contact cu această limbă încă vie, veţi fi surprinşi de cât de mult se aseamănă cu româna.

Aşadar, câteva generalităţi despre pictura catalană din perioada 1200-1500 şi influenţele franceze şi italiene inevitabile la acea vreme:

Mai jos, video-prezentările celor 14 capitole ale cărţii, prezentate de aceeaşi eminentă dottoressa Alcoy:

La FFE2017 vor fi proiectate peste 60 de filme, dintre care 40 lansate în ultimul an. Detalii…

În afară de orașele înscrise în mod tradițional în circuit, Iași, Timișoara și Târgu Mureș, Festivalul a călătorit, în anii trecuți, pe rând, și la Craiova, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare și Hunedoara. În 2017, a venit rândul orașului Gura Humorului. Detalii…

Toate filmele din festival sunt enumerate aici. Detalii…

Coordonatele sălilor în care se vor desfăşura spectacole. Detalii…

Dezbaterile pe marginea unor filme rulate în festival au loc în zilele de 5, 8 şi 11 mai. Detalii…

Sunt cinci filme care vor fi prezentate folosind tehnologia Virtual Reality. Detalii…

În zilele de 7, 8, 9, 10 şi 11 mai puteţi intra în dialog cu membri ai echipelor de producţie a unui număr de 6 filme. Detalii…

CinEd este un program dedicat educației cinematografice, inițiat de Institutul Francez din Paris și derulat în România în parteneriat cu Asociația Culturală Macondo. Detalii…

Doamna Ileana Bîrsan va susține două ateliere de educație cinematografică prin care le propune tinerilor de liceu să se apropie de filmul european, să înțeleagă diferitele estetici cinematografice și, în general, să privească un film cu ochi de cunoscător. Detalii…

Aveţi acces la arhiva FFE pentru perioada 2004-2016. Detalii…

Şi în 2017 a fost creat bruionul de “Secţiuni speciale”. Detalii…

FFE2017 a provocat iubitori ai filmului să împărtăşească impresii despre un film care le-a plăcut, dar pe care nu ar vrea sau nu ar putea să îl revadă. Detalii…

Ediţia online a revistei Dilema Veche publică şi în 2017 cronici ne-cinematografice ale prietenilor FFE. Detalii…

FFE2017 îşi premiază spectatorii. Detalii…

Un gând pios pentru titanii înaintaşi Bach şi Beethoven, semnat Edvard Hagerup Grieg (1843-1907), cel mai important compozitor şi pianist norvegian, reprezentant de frunte al Romantismului european; traducerea citatului a fost deja inclusă în dicţionarul personal online, după publicarea anterioară în Enciclopedia online de citate. Merită un vot: AICI.

Artişti de talia lui Bach şi Beethoven au ridicat biserici şi temple pe înălţimi. Eu nu am făcut altceva, la fel ca Ibsen în dramele sale, decât să construiesc colibe în care oamenii să fie fericiţi şi să se simtă acasă.

Originalul (NO):
Kunstnere som Bach og Beethoven bygde kirker og templer på høydene. Jeg ønsket bare, som Ibsen uttrykker det i en av sine siste dramaer, å bygge husvære der mennesker kunne føle seg.

Citiţi aici şi traducerile:
în castiliană (ES) — Artistas como Bach o Beethoven construyeron a la altura de las iglesias y los templos…
şi în engleză (EN) — Artists like Bach and Beethoven erected churches and temples on the heights…

Dacă aş fi un serios adept al metempsihozei, cu siguranţă aş băga mâna în foc că o simpatică Madame Simone Antonesco, contemporană cu Eminescu, s-a reincarnat după un secol în Simona Antonescu de astăzi, doamna care suferă de dorul României de altădată şi brodează, cu mult har, poveşti adevărate care înlesnesc tuturor fiilor risipitori o foarte credibilă reîntoarcere acasă.

În altă ordine de idei, încă nu m-am lămurit dacă doamna Simona Antonescu este mai întâi scriitor şi abia apoi artist plastic sau viceversa: “Tabloul” Bucureştiului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea transmite o valoroasă imagine de puritate sufletească, zugrăvită în culori senine şi simple. Literatoarea noastră, aidoma maestrului Nicolae Grigorescu (care are locul său bine definit în naraţiune), îşi propune să ocrotească această imagine astfel încât să nu fie asasinată de vreo vitregie a timpului.

Despre ţările române în secolele tulburi şi începuturile României moderne au scris, de la Nicolae Iorga încoace, mulţi şi distinşi istorici; din punctul meu de vedere, cel al cititorului de pe stradă, e de preferat o perspectivă prietenoasă, o aşa-zisă “istorie mică”, mai puţin ştiinţifică, neîncorsetată în date, surse şi fapte majore. Evocarea cotidianului prin faptul divers, surprins pe plăcile de cristal prin obiectivul aparatului de fotografiat de care Franz Mayer este atât de mândru şi ataşat, este mai vie şi te ajută să percepi acea epocă într-o culoare şi o lumină mult mai umane.

Fotograful Curţii Regale este o carte de istorie oarecum romanţată a admirabilului început de împrospătare a atmosferei, într-o perioadă când încă puteai simţi prin Bucureşti aromele orientale ale precursorilor bizantini. În ciuda criticilor, perioada de aproape o jumătate de veac în care Carol I a fost domnitor şi apoi regele României a însemnat enorm pentru includerea ţării în Europa modernă. Atât monarhul, cât şi Regina Elisabeta, provenind din familii germane cu vechi tradiţii, au reuşit să pună România pe propriile-i picioare printr-o muncă perseverentă, dovedind obiectivitate în acţiuni, dar şi infinită răbdare şi multă înţelepciune. Continuare »

Citatepedia a depăşit 300.000 de citate în 37 de limbi

Chiar la finalul anului 2013, proiectul online Citatepedia a trecut pragul a 300.000 de citate, confirmând încă o dată statutul de cea mai mare bază de date cu citate din România şi una dintre cele mai mari din lume.

Proiectul online Citatepedia, găzduit pe site-urile www.citatepedia.ro (pentru română), www.citatepedia.com (pentru engleză) şi www.citatepedia.net (pentru alte limbi), îşi continuă evoluţia spectaculoasă. Chiar la finele lui 2013, printr-un efort colectiv, contorul a trecut peste 300.000 de citate în 37 de limbi, o performanţă cu care nu se pot mândri multe site-uri de profil din lume.
Continuare »

«All good books have one thing in common – they are truer than if they had really happened.» ~ Ernest Hemingway

21 iulie 1899 – 2 iulie 1961

Continuare »

«The book of the moment often has immense vogue, while the book of the age, which comes in its company from the press, lies unnoticed.» ~ Hamilton Wright Mabie

15 iulie: Ultima zi de reducere a preţului cu 35%. (Clic pe imagine pentru acces în librărie. Online.)

Ce bucurie mai mare poate avea un autor, decât aceea de a-şi vedea tirajul primei ediţii aproape epuizat în mai puţin de trei luni de la apariţie? Cu ocazia vizitei, poate găsiţi pe rafturi şi alte titluri care vă interesează: Librăria online Elefant.ro

«Poetry is the journal of the sea animal living on land, wanting to fly in the air.» ~ Carl Sandburg, Poetry Considered

Poezia verii 2012

Fântâna, de Vasile Alecsandri

Iscoada, de Tudor Arghezi

Glossă, de George Bacovia

Stalactita, de Lucian Blaga

Margini de seară, de Ion Barbu

View resultsVote Now

Powered by BooRoo.com

Fântâna, de Vasile Alecsandri0%

Iscoada, de Tudor Arghezi0%

Glossă, de George Bacovia0%

Stalactita, de Lucian Blaga0%

Margini de seară, de Ion Barbu0%

Create a Free Web Poll

Continuare »

«He who would search for pearls must dive below.» ~ John Dryden

Mulţumesc, din nou, Melania! (Clic pe imagine pentru acces la articol. Online.)

Sunt scoica…: «E o carte a cărui loc este -așa cum îi spuneam autorului Continuare »

«You cannot open a book without learning something.» ~ Confucius

Mulţumesc, PetitPrince. (Clic pe imagine pentru acces la atestare. Documentară.)

Ce bucurie mai mare poate avea un autor, decât să-şi vadă cartea în compania a două dintre marile frumuseţi mondiale: Charlize Theron şi Sharon Stone? Cu această ocazie, poate răspundeţi şi la întrebarea, aproape shakespeareană, a Micului Prinţ: Care vă place mai mult?

«Books are delightful society. If you go into a room and find it full of books – even without taking them from the shelves they seem to speak to you, to bid you welcome.» ~ William Ewart Gladstone

Mulţumesc, Lucian. (Clic pe imagine pentru acces la atestare. Documentară.)

Citatepedia este un proiect cultural cu acces gratuit, ajungând cea mai mare colecţie de citate realizată vreodată în limba română şi una dintre cele mai mari baze de date cu citate din lume. Materialele au fost puse la dispoziţie de autorii lor sau de reprezentanţi ai acestora, fie nu sunt protejate de drepturi de autor (pentru că au caracter de citate sau au drepturi de autor expirate), fie sunt puse în circulaţie pentru a promova creaţii şi artişti. Citatepedia.ro este un site deschis participării tuturor: Intraţi cu curaj!

©2012~D.C. (Clic pe copertă pentru acces în librărie. Online.)

Călin Hera, apreciat jurnalist, poet şi prozator contemporan, este unul dintre artizanii şi animatorii acestui nou subgen literar, născut cu mai bine de şapte ani în urmă; tot el a lansat şi deja celebra definiţie: «Proza arhiscurtă: un text care se întinde pe aproximativ 500 de semne (…) e acel text care, de exemplu, îţi provoacă imaginaţia, te face să continui povestea în mintea ta.»

Pentru cititorii de limbă spaniolă, pentru cei care îndrăgesc această limbă sau abia acum s-au hotărât să o înveţe, şi nu numai pentru ei: peste 1.000.000 de cărţi disponibile aici. [ Clic pe imagine pentru acces în Librăria virtuală. ]

Am avut o surpriză plăcută uitându-mă puţin pe rafturile virtuale din casadellibro.com: am găsit aproape 250 de titluri în limba română sau despre autori români, clasici sau contemporani: Mircea Eliade (83), Emil Cioran (62), Eugene Ionesco (25), Mihai Eminescu (6), Tristan Tzara (4), Nicolae Steinhardt (1), Mateiu Caragiale (1), Darie Novăceanu (1)… alte cărţi în limba română (63).

«Decât să-ţi dau peşte în fiecare zi, mai bine te învăţ să pescuieşti.»

În traducere liberă, acesta a fost răspunsul primit de primăria din Arad, în anul 1908, la solicitarea de oferte pentru a se dota cu autobuze. O firmă franceză din Le Havre (filială a concernului american “Westinghouse”) s-a oferit să construiască o fabrică pe terenul pus la dispoziţie de consiliul local al acestui important centru economic din regiune.

«În ziua de azi o universitate adevărată înseamnă o colecţie de cărţi.» ~ Thomas Carlyle

12 martie 1354: Pedro al IV-lea de Aragón a înfiinţat Universitatea Sertoriană din Huesca.
Numele universităţii a fost ales după cel al generalului roman Quintus Sertorius, fost proconsul în Hispania, asasinat în anul 72 î.Hr. în această regiune din actuala Comunitate Aragon.

«Those who begin by burning books will end by burning people.» ~ Heinrich Heine

Numărătoare inversă:
Au rămas mai puţin de 24 de ore până la apariţia interviului mult trâmbiţat. Nu vom arde cărţi, precum ne avertizează cel mai de seamă reprezentant al liricii romantice germane şi universale, ca să nu ajungem în cele din urmă să ardem oameni. Pur şi simplu venerăm cărţile, iar pe oameni îi apreciem, pe fiecare după harul şi calităţile cu care a fost înzestrat.

«Podrán cortar todas las flores, pero no podrán detener la primavera.» ~ Pablo Neruda

Doamnelor şi domnişoarelor,
Cred că sunteţi, ca şi mine de altfel, de acord cu nemuritorul Neftalí Ricardo Reyes Basoalto (pentru prieteni, Pablo): Vor putea tăia toate florile, însă nu vor putea opri primăvara.

2012: În loc de tradiţionalul fir împletit, roşu cu alb, ca semn al sosirii primăverii, am ales să vă ofer armoniile desăvârşite şi sunetul melodios plăcut urechii ale mult aşteptatului anotimp:

	John Harrison – Violin – Spring Mvt 1: Allegro .mp3
	Found at bee mp3 search engine

Astăzi a fost anunţată, oficial, înfiinţarea unei noi asociaţii culturale: pornind de la numele deja foarte cunoscut în România şi nu numai, Citatepedia, un grup de cinci entuziaşti promotori ai culturii româneşti şi internaţionale şi-au unit eforturile, resursele şi ambiţiile pentru a ctitori ceva frumos, dar totodată extrem de util: Asociaţia Culturală Citatepedia.
Ca unul care mă declar încrezător în mântuire prin cultură, adresez, şi pe această cale, o prietenească şi sinceră urare de Drum bun! proaspăt născutei asociaţii culturale.

Scurt istoric:
După modelul “fratelui mai mare”, Wikipedia, proiectul Citatepedia s-a lansat cu mai bine de şase ani şi jumătate în urmă, ca o mică enciclopedie alcătuită din citate. Treptat, ideea a prins contur, a căpătat consistenţă, s-a extins, a depăşit graniţele României, ocupând în prezent o binemeritată poziţie de lider al domeniului cultural-literar pe internetul în limba română, beneficiind de 700.000 de vizitatori unici în ultimele luni.

Această evoluţie spectaculoasă şi, cred, unică a fost posibilă prin participarea a mii de voluntari, dar cu susţinere financiară asigurată de un singur om (iniţiatorul proiectului). O finanţare mai puternică va permite o dezvoltare mai rapidă, la un nivel superior, creând şi o bază mai solidă pentru viitor. Când lucrurile ajung atât de sus, există şi o responsabilitate pe măsură. De aceea a fost ales tocmai acest moment pentru înfiinţarea Asociaţiei Culturale Citatepedia, cu principalul scop declarat de a susţine proiecte culturale/educaţionale pe internet.

Cred în fenomenul Citatepedia, cu tot ceea ce reprezintă el pentru prezent, dar şi pentru conservarea valorilor culturale pentru uzul generaţiilor ce vor să vie.

« Nihil Sine Deo »

Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au cinci fiice: Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Alteţa Sa Regală Principesa Elena, Alteţa Sa Regală Principesa Irina, Alteţa Sa Regală Principesa Sofia şi Alteţa Sa Regală Principesa Maria.

Continuare »

« Aller mest husket han den fordi han så alt like tydelig for seg som de bildene han pleide å se om aftenen like før han sovnet. Hvert ord som Back sa, ble med en gang til noe Jonas kunne se; det var som om det ble tryllet hele tiden, og når han så det, ble han varm i kroppen og svevet høyt oppe, helt der oppe hvor denne historien begynte. » ~ Jens Ingvald Bjørneboe

Familia regală norvegiană: M.S. Regele Harald V, M.S. Regina Sonja, Prinţul moştenitor Haakon, Prinţesa Mette-Marit şi Prinţesa Ingrid Alexandra.

« ¿Casarse con la cabeza? ¿Casarse con el corazón? ¿Y por qué ese dilema? ¡Con la cabeza y con el corazón! » ~ Su Majestad la Reina Doña Sofía

Familia regală spaniolă: M.S.R. Don Juan Carlos, M.S.R. Doña Sofía, A.S.R. Principele de Asturias, A.S.R. Prinţesa de Asturias, A.S.R. Infanta Doña Elena, A.S.R. Infanta Doña Cristina, şi Excmo. Sr. Don Iñaki Urdangarín (Duce consort de Palma de Mallorca).

« Like all the best families, we have our share of eccentricities, of impetuous and wayward youngsters and of family disagreements. » ~ Elisabeth II

Familia regală britanică: M.S. Regina Elisabeth II şi Prinţul consort Ducele de Edinburgh, prinţi şi prinţese (copii, nepoţi etc.): Prinţul de Wales, Ducesa de Cornwall, Ducele de Cambridge, Ducesa de Cambridge, Prinţul Harry de Wales, Ducele de York, Prinţesa Beatrice de York, Prinţesa Eugenie de York, Contele şi Contesa de Wessex, Vicontele Severn, Lady Louise Windsor, Prinţesa Anne (fiica Majestăţii Sale), Ducele şi Ducesa de Gloucester, Ducele şi Ducesa de Kent, Prinţul şi Prinţesa de Kent, Prinţesa Alexandra, Onorabila Lady Ogilvy (verişoara Majestăţii Sale, fiica Contelui de Wessex).

« Højt over skyen står jeg her, men hjertet må bekende, jeg var dog himlen mere nær, dengang jeg var hos hende. » ~ Hans Christian Andersen

Familia regală daneză: M.S. Regina Margrethe II şi Prinţul consort Henrik, prinţi şi prinţese (copii şi nepoţi): Christian, Isabella, Vincent, Josephine, Joachim, Marie, Nikolai, Alexandra, Felix, Henrik, Benedikte, Anne-Marie şi Elisabeth.

«Every subject’s duty is the King’s; but every subject’s soul is his own.» ~ William Shakespeare

Începând de săptămâna trecută şi până la sfârşitul anului fac următorul experiment: în fiecare duminică voi anunţa câte o temă a săptămânii, pe care am să o întorc pe cât mai multe feţe în următoarele şase zile, de luni până sâmbătă; apoi altă temă etc. Mai sunt 35 de săptămâni, iar ultima zi din 2011 este chiar într-o sâmbătă, ceea ce îmi uşurează oarecum iniţiativa. Aştept colaborări pe subiectele anunţate sau pe oricare altul credeţi că s-ar potrivi cu evenimente celebrate recent.

Care credeţi că ar putea fi tema acestei săptămâni, dacă ţinem seama de faptul că am fost realmente bombardaţi cu ştiri despre “Nunta secolului”? Cuvinte-cheie: Familii regale, monarhie, rege, regină, prinţi moştenitori, domenii, blazoane etc.

Nu fac parte din cei care-şi schimbă convingerile de la o zi la alta, dar recitesc o carte care — cel puţin la prima vedere — pare bine documentată…

“Shakespeare” By Another Name, de Mark Anderson (Ed. Gotham Books, 2005)

William Shaksper of Stratford was an actor and entrepreneur who had little education, never left England, and apparently owned no books. In the centuries since his death more and more questions have arisen about the true source of the plays and poetry conventionally attributed to him.

E notoriu faptul că primele tentative de contestare a marelui Will au apărut prin secolul al XVIII-lea, dar n-au avut ecoul scontat, cel puţin în lumea academică a vremii. A urmat o pauză.
În ultimii ani asistăm la o adevarată avalanşă publicistică, se pare că există chiar un curent bine definit şi concertat, în care se încearcă promovarea ideii că autorul pieselor şi al versurilor (devenite celebre peste veacuri) ar fi fost cu totul altcineva, nicidecum “semi-analfabetul” din Stratford-upon-Avon. Sir Henry Neville a fost unul dintre “candidaţii” la paternitatea Operei. L-au urmat Francis Bacon, Christoper Marlowe şi chiar Elisabeta I (această din urmă variantă mi se pare cea mai fantezistă!)

Cartea lui Anderson îl scoate în faţă pe Edward de Vere, Conte de Oxford (1550-1604) şi-şi argumentează propunerea în 598 de pagini: shakespearebyanothername.com;
citiţi şi eseul lui Alan Robinson pe aceeaşi temă.

Hmmm… ? Continuare »

23 aprilie 1564 ~ 23 aprilie 1616

William Shakespeare (nascut in aprilie 1564 la Stratford-upon-Avon, Warwickshire, England)

Photo Courtesy To The Shakespeare Birthplace Trust si Shakespeare Found, un umil omagiu.

GHANA – Secolul al XIX-lea

În Biblioteca Pequot, din SUA a fost descoperit un manuscris ce conține ultimul capitol din cartea „Pe aripile vântului” de Margaret Mitchell. (Ştire preluată de la bookblog.ro; mai multe detalii aici)