Dacă sunteţi interesaţi de pictura gotică, cu siguranţă veţi găsi ceva interesant în cartea prezentată mai jos. El grup Enciclopèdia Catalana a tipărit, în condiţii grafice excepţionale, albumul de artă “Pintura catalana. El gòtic”. Deşi autoarea, prof.dr. Rosa Alcoy de la Universitatea din Barcelona, face scurta sa prezentare în catalană, chiar dacă nu aţi avut niciodată vreun contact cu această limbă încă vie, veţi fi surprinşi de cât de mult se aseamănă cu româna.
Aşadar, câteva generalităţi despre pictura catalană din perioada 1200-1500 şi influenţele franceze şi italiene inevitabile la acea vreme:
Mai jos, video-prezentările celor 14 capitole ale cărţii, prezentate de aceeaşi eminentă dottoressa Alcoy:
«Decât să-ţi dau peşte în fiecare zi, mai bine te învăţ să pescuieşti.»
În traducere liberă, acesta a fost răspunsul primit de primăria din Arad, în anul 1908, la solicitarea de oferte pentru a se dota cu autobuze. O firmă franceză din Le Havre (filială a concernului american “Westinghouse”) s-a oferit să construiască o fabrică pe terenul pus la dispoziţie de consiliul local al acestui important centru economic din regiune.
Anul acesta se împlinesc 104 ani de la înfiinţarea Fabricii de Automobile Marta, care, timp de patru ani, a produs autobuze cu şi fără etaj, camioane de până la cinci tone şi autoturisme.
«În ziua de azi o universitate adevărată înseamnă o colecţie de cărţi.» ~ Thomas Carlyle
12 martie 1354: Pedro al IV-lea de Aragón a înfiinţat Universitatea Sertoriană din Huesca.
Numele universităţii a fost ales după cel al generalului roman Quintus Sertorius, fost proconsul în Hispania, asasinat în anul 72 î.Hr. în această regiune din actuala Comunitate Aragon.
Nu comentez faptul că atunci, la 1350 şi ceva, se putea studia aici doar teologia şi numai în limba latină. Remarc grija şi preocupările elevate ale unor regi de acum peste şase secole şi jumătate. Şi nu este cea mai veche universitate din Europa!
Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au cinci fiice: Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Alteţa Sa Regală Principesa Elena, Alteţa Sa Regală Principesa Irina, Alteţa Sa Regală Principesa Sofia şi Alteţa Sa Regală Principesa Maria.
(Clic pe blazon pentru pagina de internet a Casei Regale)
« Aller mest husket han den fordi han så alt like tydelig for seg som de bildene han pleide å se om aftenen like før han sovnet. Hvert ord som Back sa, ble med en gang til noe Jonas kunne se; det var som om det ble tryllet hele tiden, og når han så det, ble han varm i kroppen og svevet høyt oppe, helt der oppe hvor denne historien begynte. » ~ Jens Ingvald Bjørneboe
Familia regală norvegiană: M.S. Regele Harald V, M.S. Regina Sonja, Prinţul moştenitor Haakon, Prinţesa Mette-Marit şi Prinţesa Ingrid Alexandra.
(Clic pe imagine pentru pagina de internet a Casei Regale)
« ¿Casarse con la cabeza? ¿Casarse con el corazón? ¿Y por qué ese dilema? ¡Con la cabeza y con el corazón! » ~ Su Majestad la Reina Doña Sofía
Familia regală spaniolă: M.S.R. Don Juan Carlos, M.S.R. Doña Sofía, A.S.R. Principele de Asturias, A.S.R. Prinţesa de Asturias, A.S.R. Infanta Doña Elena, A.S.R. Infanta Doña Cristina, şi Excmo. Sr. Don Iñaki Urdangarín (Duce consort de Palma de Mallorca).
(Clic pe blazon pentru pagina de internet a Casei Regale)
« Like all the best families, we have our share of eccentricities, of impetuous and wayward youngsters and of family disagreements. » ~ Elisabeth II
Familia regală britanică: M.S. Regina Elisabeth II şi Prinţul consort Ducele de Edinburgh, prinţi şi prinţese (copii, nepoţi etc.): Prinţul de Wales, Ducesa de Cornwall, Ducele de Cambridge, Ducesa de Cambridge, Prinţul Harry de Wales, Ducele de York, Prinţesa Beatrice de York, Prinţesa Eugenie de York, Contele şi Contesa de Wessex, Vicontele Severn, Lady Louise Windsor, Prinţesa Anne (fiica Majestăţii Sale), Ducele şi Ducesa de Gloucester, Ducele şi Ducesa de Kent, Prinţul şi Prinţesa de Kent, Prinţesa Alexandra, Onorabila Lady Ogilvy (verişoara Majestăţii Sale, fiica Contelui de Wessex).
(Clic pe imagine pentru pagina de internet a Casei Regale)
« Højt over skyen står jeg her, men hjertet må bekende, jeg var dog himlen mere nær, dengang jeg var hos hende. » ~ Hans Christian Andersen
Familia regală daneză: M.S. Regina Margrethe II şi Prinţul consort Henrik, prinţi şi prinţese (copii şi nepoţi): Christian, Isabella, Vincent, Josephine, Joachim, Marie, Nikolai, Alexandra, Felix, Henrik, Benedikte, Anne-Marie şi Elisabeth.
(Clic pe blazon pentru pagina de internet a Casei Regale)
«Every subject’s duty is the King’s; but every subject’s soul is his own.» ~ William Shakespeare
Începând de săptămâna trecută şi până la sfârşitul anului fac următorul experiment: în fiecare duminică voi anunţa câte o temă a săptămânii, pe care am să o întorc pe cât mai multe feţe în următoarele şase zile, de luni până sâmbătă; apoi altă temă etc. Mai sunt 35 de săptămâni, iar ultima zi din 2011 este chiar într-o sâmbătă, ceea ce îmi uşurează oarecum iniţiativa. Aştept colaborări pe subiectele anunţate sau pe oricare altul credeţi că s-ar potrivi cu evenimente celebrate recent.
Care credeţi că ar putea fi tema acestei săptămâni, dacă ţinem seama de faptul că am fost realmente bombardaţi cu ştiri despre “Nunta secolului”? Cuvinte-cheie: Familii regale, monarhie, rege, regină, prinţi moştenitori, domenii, blazoane etc.
«That charming and lovable German princess and poet, Carmen Sylva, Queen of Roumania, remembers yet that the flowers of the woods and fields “talked to her” when she was a girl * ( Read more )» ~ Mark Twain, “Does The Race Of Man Love A Lord?”
Am citit, nu cu mult timp în urmă, câteva pagini despre Regina Elisabeta a României şi energica ei implicare în instituirea unei societăţi filantropice funcţionale, inclusiv prin încurajarea doamnelor din regescu-i anturaj de a avea un rol cât mai activ în acest sistem de caritate. O altă iniţiativă lăudabilă a Reginei s-a manifestat în direcţia popularizării frumuseţilor României şi a promovării turismului înspre ţara sa de adopţie. Ea însăşi se fotografia adesea îmbrăcată în costum naţional românesc, dar le îndemna şi pe doamnele din propriul său alai să procedeze la fel, ridicând astfel, pentru prima oară în istoria modernă, românismul şi tradiţiile străvechi la rang european.
Fotografia alăturată reprezintă (probabil, dacă raţionamentul meu e corect) trei astfel de doamne din înalta societate românească, îmbrăcate în autentice straie ţărăneşti de la început de secol XX. Vedeţi şi: Foto 2, Foto 3.
Imaginile (cărţi poştale) mi-au fost puse la dispoziţie, cu foarte multă amabilitate, de către distinsa doamnă M.P. Originalele se găsesc în Spania, în colecţia particulară a acestei binevoitoare doamne. Îi mulţumesc şi pe această cale pentru gestul prietenos. Urmează şi alte fotografii la fel de preţioase.
*Traducerea citatului din Mark Twain: «Acea încântătoare şi adorabilă prinţesă şi poetă germană, Carmen Sylva, Regina României, îşi aminteşte că, în copilărie, auzea “cum îi vorbesc florile din păduri si cele de pe câmp” (…)» ( Clic aici pentru textul integral în limba engleză )
«Istoria este emulul timpului, depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului.» ~ Miguel de Cervantes
Avem sau nu avem nevoie de aduceri-aminte? Ne folosesc sau nu? Ca si Cervantes cu vreo patru secole in urma, cred ca trebuie sa pastram amintirile cu sfintenie si sa cerem de la trecut invataturi pentru viitor. Cinste celor care o fac an de an, intr-un mod natural, placut ochiului, dar totodata instructiv: Continuare »
«Istoria este emulul timpului, depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului.» ~ Miguel de Cervantes
Avem sau nu avem nevoie de aduceri-aminte? Ne folosesc sau nu? Ca si Cervantes cu vreo patru secole in urma, cred ca trebuie sa pastram amintirile cu sfintenie si sa cerem de la trecut invataturi pentru viitor. Cinste celor care o fac an de an, intr-un mod natural, placut ochiului, dar si instructiv: Continuare »
La multi ani români, indiferent unde va aflati: in tara ori departe, la putere sau in opozitie, pe ogor sau in fabrica, in tramvai ori in limuzina, la munte sau la mare, pe trotuar sau pe autostrada, acasa ori la hotel, in banci sau la catedra, pe masa de operatie sau cu bisturiul in mâna, dincolo ori dincoace de gratii, la masa ori in picioare, in fata sau in spatele ghiseului, la gradinita ori la universitate, in vizita la parinti sau in vizita la copii. Orisiunde. La multi ani!
Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România demonstrează existenţa dacilor în Transilvania şi continuitatea lor în Ardeal pe parcursul unui întreg mileniu. Pentru prima oară, specialiştii au scos la lumină o aşezare completă, formată din sat şi cimitir, pe şantierul arheologic de la Olteni, comuna Bodoc, judeţul Covasna.
Specialiştii sunt de părere că la Olteni se află cea mai veche mărturie despre un sat dacic documentat, iar zona cuprinde dovezi incontestabile despre prezenţa dacilor aici până în secolul V, vreme de un mileniu, înainte, în timpul şi după ocuparea romană.”Este prima dată când în Transilvania avem documentată o comunitate dacică prin mai multe vestigii, printr-o aşezare – un sat şi un cimitir – o necropolă”, ne-a declarat Valeriu Sârbu, cercetător ştiinţific gradul I şi director adjunct la Muzeul Brăilei. (Cititi articolul)
(Fragmentul de mai sus a fost preluat din cotidianul Adevarul, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind protejarea dreptului la proprietate intelectuala.)
Evenimentul Zilei, 14 aprilie 2007 – un articol semnat de Andrei UDISTEANU:
Bucurestiul este construit pe morminte geto-dacice si asezari omenesti aparute inca din Neolitic. Zonele din jurul lacurilor si ale Dambovitei sunt impanzite de situri arheologice care au fost sau inca sunt studiate de cercetatori de la Muzeul Municipiului Bucuresti. Acestea sunt considerate monumente istorice si se afla pe lista de patrimoniu a Capitalei, de aceea legea prevede protejarea lor. Totusi, dupa cum spun expertii, este greu sa te opui extinderii orasului. (Cititi articolul)
(Fragmentul a fost preluat din cotidianul Evenimentul Zilei, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind protejarea drepturilor intelectuale.)
Evenimentul Zilei, 14 martie 2007 – un articol semnat de Laura Laurentiu:
Specialistii clujeni au scos la lumina o diploma de bronz care dateaza de pe vremea imparatului Hadrian.
“Diploma a fost gasita in interiorul unei cladiri romane de dimensiuni foarte mari, circa 90×70 de metri. In acea zona a mai aparut pana acum material militar (piese de armament, aplici tipice mediului militar), indicii care ne determina sa credem ca acesta era un castru militar roman. Pana nu vedem tot planul, insa, nu putem fi siguri, dar cert este ca, in majoritatea cazurilor, astfel de diplome se gasesc in castre romane”, ne-a declarat arheologul Valentin Voisan. (Cititi articolul)
(Fragmentul a fost preluat din cotidianul Evenimentul Zilei, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind protejarea drepturilor intelectuale.)
Comments Off on Descoperire arheologica de exceptie la Polus
Jurnalul national, 15 ianuarie 2007 – un articol semnat de Valentin Zaschievici:
Acum 100 de ani, pe vremea asta, lumea satului romanesc fierbea. Mamaliga a explodat la Flamanzi, in nordul tarii. Scanteia a fost la 8 februarie 1907. Flacarile rascoalei s-au intins in toata Moldova, timp de o luna. La 9 martie, razmerita a intrat in Muntenia, la 12 martie a cuprins si Oltenia. La sfarsitul lui martie, rascoala s-a potolit, lasand in urma scrum si multe cruci.
A fost un fenomen social plin de paradoxuri, la granita a doua lumi care cautau sa se inteleaga si sa se accepte reciproc. Lumea satului romanesc se ciocnise violent de capitalismul salbatic. Statul modern facuse un salt politic urias in numai cateva decenii, de la Cuza la finele domniei lui Carol I. Satul nu se miscase prea mult: agricultura era nerentabila, forta de munca, in surplus, educatia si sanatatea nu avansasera mult fata de Evul Mediu. Prea bine a observat cu amaraciune, in primavara lui 1907, blajinul si ironicul Caragiale ca ni se daduse un stat fara a avea o societate: “Fireste dar ca recentele rascoale ale maselor taranesti, care au luat proportiile unei hotarate revolutiuni teroriste, aproape ale unui crunt razboi civil, trebuia sa provoace in Europa emotiune si uimire. (Cititi articolul)
(Fragmentul a fost preluat din cotidianul Jurnalul National, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind protejarea drepturilor intelectuale.)
Patrunderea slavilor pe teritoriul din afara arcului carpatic, la inceputul secolului al VI-lea iar in interiorul aceluiasi arc la mijlocul secolului al VII-lea, a fost atestata arheologic. Patria lor de origine se afla intre Vistula si Nistru.
Slavii aliati cu avarii s-au asezat pe teritoriul de astazi al României, aducând in general o civilizatie mai putin evoluata decât cea a bastinasilor, intrerupând legaturile comerciale cu sudul Dunarii, ruralizând viata intregii regiuni.
Opait in forma de peste, cu simbol crestin pe ambele fete. In cavitatea bucala se afla un peste mai mic. Orificiul pentru ulei se afla in aripioara din spate. Se atârna cu un lant fixat cu ajutorul a doua perforatii pe aripioarele dorsale.
Procesul de crestinare a daco – romanilor a avut loc in strânsa legatura cu procesul de romanizare a acestora, ambele procese incheindu-se in a doua jumatate a secolului al VI-lea, inainte de convietuirea cu slavii. Fenomenul istoric a fost usurat prin cucerirea Daciei de catre romani si includerea in mediul de cultura si civilizatie romana, in care a aparut si s-a afirmat crestinismul.
Oras in Dacia romana, fondat de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, intre anii 108 si 110.
In timpul domniei imparatului Hadrian orasul primeste si numele de Sarmizegetusa, purtat de capitala Regatului Dac al lui Decebal, situata la 40 de km E de noua ctitorie, iar din 222, pâna la 235 va purta si epitetul de metropolis.
La Revolución Romana, de Ronald Syme:
"...la transformación del Estado y de la sociedad en Roma en los años del fin de la República y del inicio del Imperio..."
Campanii 2019:
Ce am mai tradus recent:
Enriquece tu vocabulario:
La última edición del Diccionario de la lengua española es la 23.ª, publicada en octubre de 2014.
Mientras se trabaja en la edición digital, que estará disponible próximamente, esta versión electrónica permite acceder al contenido de la 22.ª edición y las enmiendas incorporadas hasta 2012.
Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România demonstrează existenţa dacilor în Transilvania şi continuitatea lor în Ardeal pe parcursul unui întreg mileniu. Pentru prima oară, specialiştii au scos la lumină o aşezare completă, formată din sat şi cimitir, pe şantierul arheologic de la Olteni, comuna Bodoc, judeţul Covasna.
