Home is where you keep your stuff while you’re out buying new stuff!
Se pare ca prevederile legii privind asigurarea obligatorie a locuintelor (impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor) vor fi puse in aplicare anul acesta, de la 1 iulie. Adoptarea Legii 260/2008 s-a impus ca urmare a faptului ca România este unul din statele europene expuse in mod semnificativ la dezastre naturale, acestea cauzând adesea pierderi de vieti omenesti si pagube materiale ale caror costuri economice si sociale sunt majore.
Prima anuala obligatorie reprezinta echivalentul in lei a 20 de euro pentru locuinte de tip A si, respectiv, a 10 euro pentru locuintele de tip B. Nerespectarea obligatiei de asigurare a locuintelor constituie contraventie; amenda este de 100-500 lei.
Refuzul asiguratorului autorizat de a incheia – la cererea unui proprietar de casa/apartament – contractul obligatoriu de asigurare a locuintelor, se sanctioneaza cu o amenda cuprinsa intre 500 si 1.000 de lei, dar si cu suspendarea autorizatiei.
De ce am folosit mai sus “Se pare ca”? Simplu: as putea sa pariez ca inca o data, conform dulcii traditii românesti, aplicarea pomenitei legi se va amâna din lipsa normelor tehnice, a nefunctionarii mecanismelor locale – intr-un cuvânt, din lipsa chefului unor cadre de nadejde.
Nedumerirea mea vis-a-vis de cele doua exemple (clic pe foto pentru imagini marite) in contextul acestei legi: Este normal ca locatarul din foto 1 sa plateasca aceeasi suma ca cel din foto 2? Intrebarea are sens in cazul in care cel care sta in #1 va plati vreodata ceva; un al noualea simt imi sopteste mie ca nici macar autorizatie de constructie nu a catadicsit sa solicite. Pe când amarâtul de la #2 va mai rupe o bucata de mamaliga de la gura copiilor ca sa poata plati, constiincios, inca un bir.
As vrea sa fiu bine inteles: NU contest utilitatea actului normativ, chiar regret ca nu s-au mobilizat sa-l elaboreze cu mai multi ani in urma. Dar imi doresc, si in aceste circumstante, sa-mi pot scoate palaria cu respect:
In sfârsit, si la noi, unde-i lege nu-i tocmeala! Apoi sa vad ca se si aplica.
Dan Costinas