Atlantida de proximitate

In ritmul actual, Marele Oras se scufunda, de la o zi la alta, ireversibil. Intr-un an, maxim doi, vom fi acoperiti complet de un strat eterogen de gunoaie. Eventualii profesori chinezi care ar avea curiozitatea sa deschida un sit arheologic prin mileniul 4 undeva la 26 de grade longitudine estica si 44 grade latitudine nordica (sper ca nu le-am incurcat prea tare, voiam sa localizez cumva sectorul 6), ar fi surprinsi sa descopere ramasite umane si artefacte bine conservate sub stratul eterogen amintit.

1. Ramasitele umane, adica noi cei de azi, vor fi mumificate natural, prin ingropare de vii in mormane de sticle de plastic, chiuvete vechi, doze de aluminiu, câini otraviti, anvelope uzate, resturi alimentare, ambalaje de carton, filtre de ulei de motor, carcase de televizor alb-negru, hârtii, moloz de la modificarile (fara autorizatie) din apartamente, frunze putrezite, scaune schioape (care sustinusera fese de vaza la vremea lor), pantofi desperecheati si scalâmbi, plus multe-multe alte structuri tectonice stratificate peste tot in jurul nostru.

2. Dintre artefacte, le amintesc doar pe acelea care ii vor stupefia definitiv pe arheologii chinezi: pampers cu cristale Swarovski, Mercedesuri decapotabile, caschete albe de politist cu fluier in gura, saci cu bani negri prin pivnitele fostelor agentii imobiliare, caltabosi, buletine de vot gata stampilate ab initio pe candidatul indispensabil, girofaruri, zeci de tone de borduri pregatite pentru a fi plantate, Renault-ul meu vechi si dictionarul meu român-englez.

Poza e facuta luni; azi (joi) am trecut iarasi prin zona si am constatat ca gunoiul e bine-mersi in acelasi loc.
E clar: ne scufundam incet. Dar sigur.

Omul din Atlantis: Dan Costinas