8
Feb

Presa de duminica

   Posted by: Dan   in Revista presei

De la Geneza incoace, ziua a saptea a saptamânii a fost considerata una binecuvântata si sfintita, menita odihnei dupa ce toate lucrurile au fost puse in buna rânduiala de luni pâna sâmbata.
Cu toate acestea, la cafeaua de dimineata ori la siesta de dupa amiaza puteti rasfoi doua – trei ziare proaspete:


Adevarul, 8 februarie 2009

Cultura, mai scumpă în 2009 – un articol semnat de Oana IURASCU
Cheltuielile pentru promovarea culturii scrise româneşti în străinătate se dublează: 5.029 de lei noi, faţă de 2.683. Sunt prezentate în proiectul de buget al ICR pe 2009 mai multe prevederi (burse de studiu pentru traducători, cercetători şi jurnalişti), precum şi programele culturale destinate mediului internaţional din secţiunea CANTEMIR. (Cititi articolul)

@

Cotidianul, 8 februarie 2009

Lecţii de noh şi kyogen la TNB – un articol semnat de Gabriela LUPU
După ce s-au stabilit clar deosebirile dintre noh şi kyogen, două grupuri de japonezi au interpretat câte o piesă în fiecare stil. Apoi a venit rândul actorilor români să-şi încerce puterile. Mai întâi au învăţat salutul tradiţional, înclinându-se politicos unii spre alţii. Lecţia de kyogen a fost foarte animată, românilor reuşindu-le foarte bine râsul, plânsul şi dansul zeului tunet. După galopul de sănătate al teatrului comic, actorii au trecut la adevăratul test de anduranţă, trebuind, timp de mai bine de o oră, să repete mersul ca o alunecare, marcă a teatrului noh. (Cititi articolul)

@

Evenimentul Zilei, 8 februarie 2009

Marcel Schapira: românii au vocaţie masonică – un articol semnat de Florian BICHIR
Masoneria este direct legată de destinul naţional al României. Trebuie ştiut că istoria şi cultura ţării noastre au fost marcate de masoni, spre exemplu, Dimitrie Cantemir, primul român ales membru al unei academii din străinătate, câţiva dintre corifeii Şcolii Ardelene, cei al căror ţel a fost recâştigarea drepturilor românilor transilvăneni, recâştigarea demnităţii noastre ca naţiune şi luminarea poporului, cei care au construit România modernă: Mihail Kogălniceanu, Prinţul Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Bălcescu, Brătienii, I.G. Duca, Constantin Argetoianu, Titulescu. Şi iluştri oameni de litere de la noi au fost masoni: Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu, Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Alecsandri, Titu Maiorescu, Hasdeu, Goga, Sadoveanu, Victor Eftimiu, Minulescu. Un exemplu oarecum anecdotic: inventatorul stiloului, Petrache Poenaru, a fost şi el mason. Traian Vuia, pionier al aviaţiei mondiale, care figurează în multe lexicoane din străinătate, a fost şi el de-al nostru. Multe momente ale istoriei noastre moderne i-au avut ca artizani pe masoni, nume mai puţin cunoscute publicului larg, însă nimeni nu şi-a afişat acest statut. Toţi au lucrat, deopotrivă, cu discreţie şi cu eficienţă pentru binele ţării. (Cititi articolul)

@

Jurnalul National, 8 februarie 2009

Doctorul român al viorilor Stradivarius – un articol semnat de Cristinel C. POPA
Dublu laureat al “Oscarului” inventicii mondiale – Premiul “Arhimede de Aur”. Prof. dr Ion Sandu a dat verdictul cu privire la autenticitatea mai multor piese de Brâncuşi şi a tot atâtea viori Stradivarius, sosite în ţară din străinătate pe diverse căi, mai mult sau mai puţin oculte. (Cititi articolul)

@

Gardianul, 8 februarie 2009

Ion Caraion cerea unui popă tânăr să blesteme mormântul şi amintirea lui Liviu Rebreanu – un articol semnat de Emil BERDELI
Nu doresc să dau o tentă mistică acestui articol. Însă după ce Ion Caraion şi-a început cariera publicistică, credea el în forţă, cu articole de genul celui despre „gestapovistul” Rebreanu, viaţa l-a pus în faţa unor situaţii dramatice. Parcă a fost un blestem tot ce i s-a întâmplat. A făcut ani grei de puşcărie, chiar dacă i-a servit pe comunişti din prima clipă. Delaţiunile sale abjecte la Securitate, cunoscute acum în lumea literară, îl situează încă într-un con de umbră. După ce, în 1981, a părăsit România, stabilindu-se în Elveţia, a fost nevoit să mintă pentru a-şi ascunde trecutul. Securitatea l-a urmărit până la moarte, în 1986. Timp de 4 ani, Bucureştiul a declanşat acţiuni de-a dreptul teroriste împotriva sa, pentru că n-a vrut să mai colaboreze. Şi, în cele din urmă, a fost deconspirat şi compromis. Cine-i de vină? (Cititi articolul)

(Fragmentele au fost preluate din cotidianele mentionate mai sus, cu respectarea prevederilor Comunicatului CRP privind protejarea drepturilor intelectuale.)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

This entry was posted on Sunday, February 8th, 2009 at 01:53 and is filed under Revista presei. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed at this time.