Din ciclul Cuvinte sterse de praf:
BĂLTĂRÉŢ, -EÁŢĂ, băltăreţi, -e, adj. De baltă; p. ext. Din regiunea bălţilor. ♦ (Substantivat, m. sg. art) Numele unui vânt călduţ, umed, care bate dinspre miazăzi. – Baltă + suf. -ăreţ.
Sursa: DEX ’98
băltăréţ adj. m., pl. băltăréţi; f. sg. băltăreáţă, pl. băltăréţe
Sursa: Dicţionar ortografic
Total de acord cu aplicarea etichetei de “organism viu” oricarei limbi moderne. Lasând la o parte (deocamdata) implanturile cu barbarisme inutile, in principiu sunt de acord si cu procesul de modernizare continua la care este supusa limba, mai ales cea vorbita. In acest context neasteptat de dinamic, avem datoria (chiar patriotica as zice) de a “sterge de praf”, de a prezerva si arhiva intreg fondul national de cuvinte. Amplificând putin, as combina doua dintre zicerile unor mari români: Limba noastra-i o comoara… care nu-i a mea si nici a voastra, nici a urmasilor vostri, ci a urmasilor urmasilor vostri!
Dupa parerea mea, academicienii nu vor ajunge prea curând la un consens privind raportul dintre vocabularul activ (totalitatea cuvintelor frecvent folosite) si intregul lexic al limbii române. Circa 20% (procent sustinut de majoritatea specialistilor) mi se pare suficient de realist, foarte apropiat de realitate. “Cuvântul care innobileaza” a fost proiectat pentru a va readuce in atentie cuvinte-matca ale limbii române aflate in marea masa a celorlalte 80%.
Rubrica este realizata cu ajutorul DEX online (cititi mai multe detalii despre Proiectul DEX online), de unde sunt preluate definitiile. (Copyright ©2004-2007 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL)
Dan Costinas
Cuvantul ales de tine azi pentru “curatat” nu-i chiar prafuit. Probabil ca putini se intreaba de unde vine, ce inseamna, dar il gasim ca nume de familie: BĂLTĂREŢU.
Tocmai de aceea le sterg de praf, ca sa-si puna, cat mai multi, cat mai multe intrebari.