«La multi ani pdu!» ~ tdu
Noaptea instelata, 9 iunie 1889
In “Noaptea instelata” a lui Van Gogh exista cer, exista munti si-un chiparos. Atât.
Atât? Cerul e cuprins de un uragan care anunta parca Judecata de Apoi. Muntii seamana cu valurile unei mari in furtuna. Chiparosul s-a schimbat in flacara neagra. In toate e o neliniste care ne trimite cu gândul la nelinistea din ochii lui Van Gogh. “Noaptea instelata” a parut multora pupila lui dilatata. ~ Octavian Paler, “Calomnii mitologice – Farâme din conferinte nerostite“
Multumesc! 🙂 Alegere perfecta!
Cine stie, cunoaste. 😀
Si acest tablou (“Noaptea instelata”) ca si acela pe care l-am pus pe blogul meu (“Café Terrace at Night”) ma fascineaza si ma ravasesc oridecate ori le privesc, ca si cum mi-as biciui sensibilitatea cu durerea celor care nu au cunoscut si alte ipostaze existentiale in afara supliciului de a trai…intr-un timp si un loc nepotrivite…
Frumoasa completare, felicitari pentru intuitie…sau telepatie…