“Nu am nici o placere sa pun pe cineva la zid. Si nici n-o fac. Ii stimez pe toti aceia care scriu, fie si tampenii, pentru faptul in sine ca scriu. Ca aspira la ceva mai inalt decat viata prozaica de fiecare zi. Campania pe care o duc nu este indreptata impotriva lor, ci impotriva cartilor lor. Mi-as dori chiar ca ei sa mi se asocieze, detasandu-se de ceea ce au scris si trecand de aceeasi parte a baricadei cu mine, dintr-un devotament sincer fata de literatura.” ~ Alex Stefanescu
„În momentul în care m-am hotărât să scriu o carte (bună) despre cărţile proaste care invadează librăriile, m-am gândit, bineînţeles, şi la un titlu. La Editura Humanitas m-am prezentat cu titlul Două sute cincizeci de cărţi proaste. Gabriel Liiceanu, în al cărui fel de a fi gravitatea se asociază cu spiritul ludic, mi-a propus un subtitlu parodic-ceremonios, de tratat filozofic: Câteva metode sigure de a te rata ca scriitor. Ulterior, Lidia Bodea a revizuit, cu o delicată fermitate, ansamblul titlu-subtitlu, şi a ajuns şi la o nouă formulă: un titlu plus două subtitluri. Am îmbrăţişat-o imediat (formula) şi am scris cu voluptate pe pagina de gardă:
Cum te poţi rata ca scriitor
● Câteva metode sigure
● Două sute cincizeci de cărţi proaste“
Eu cred ca tocmai cei vizati nu prea vor citi si nu vor desprinde din toate acele 250 de carti schema ratarii si sigur se vor considera nedreptatiti. Nu prea suntem multi care sa avem curajul sa ne recunoastem nimicnicia… Poate toti ne consideram…genii neintelese. Eu una, daca m-as gasi in cartea lui Alex. Stefanescu… (nu sunt curioasa sa cumpar cartea doar ca sa verific asta), nu mi-ar pasa de opinia lui… Azi poti fi considerat mic, maine…nu se stie. Au fost atatea cazuri de scriitori si carti desfiinate la aparitie pentru ca timpul sa le confirme valoarea.
Cine e Alex Stefanescu ca sa posede adevarul absolut?
Eu sunt convins ca nimeni nu va invata nimic din aceasta carte.
Spre deosebire de d. Stefanescu, eu nu cred ca exista carti 100% proaste. Dar nu asta vreau sa comentez acum, ci doar sa raspund la intrebarea dv. din final:
Nu cred nici ca d-sa se considera “detinator al adevarului absolut”, dar daca suntem interesati “cine este” il putem gasi aici — Confesiunea unui fost cititor, in prezent critic literar.
Am o parere foarte buna despre d-l Alex Stefanescu ale carui opinii, pe vremuri, referitoare la poezia mea, mi-au facut mult bine si am tinut cont de ele. De exemplu, mi-a spus ca daca voi continua sa scriu lucruri cuminti si plate, nu voi reusi nimic, ca dimpotriva, se “cauta” un pic de nonconformism lingvistic, eliminarea suavitatii si a dulcegariei, asa cum era primul meu volum de versuri. Urmatoarele volume au fost scrise altfel, si ca urmare, ele mi-au adus intrarea in Uniunea Scriitorilor din Romania. Tot dumnealui m-a sfatui sa scriu proza, deoarece ii placeau foarte mult scrisorile pe care, in absenta blogului & IT (deh, alte vremuri!), le trimiteam la revista Flacara. Nu am tinut cont de acest sfat pana acum cand — in sfarsit — m-am decis sa scriu o carte de proza scurta in care ma gandesc sa introduc si o parte din articolele de pe blog. Imi cer scuze pentru acest lung comentariu.