“Ador arta… Cand sunt singur cu notele mele muzicale, inima imi tresare si ochii imi lacrimeaza, iar emotiile si bucuriile pe care le traiesc sunt greu de indurat.” ~ Giuseppe Verdi

Cine (mai) asculta azi muzica simfonica? Cine (mai) merge la Opera?
Din fericire, destul de multi. Personal cred ca ar putea fi si mai multi daca – vorbind acum strict despre Opera – ar cunoaste povestea transpusa pe portativ de compozitor, daca ar putea citi textul inainte de auditie. Sa mai facem o incercare:

AIDA ~ Muzica: Giuseppe Verdi, libretul: Antonio Ghislanzoni
Multi au auzit de Aida, dar sunt convins ca foarte putini stiu cine este acest personaj… Printesa etiopiana Aida este sclava printesei egiptene Amneris. Evident, nu e o sclava oarecare, ci una indragostita. De Radames, capitanul garzilor faraonului. Printesa Amneris, fiica faraonului, este si ea indragostita de acelasi capitan si foarte geloasa pe Aida. Etiopienii ataca Egiptul dar sunt invinsi de armata condusa de Radames. Tatal Aidei este luat prizonier. Trebuind sa aleaga intre patriotism si iubire, printesa-sclava e cuprinsa de disperare; isi tradeaza iubitul la indemnul tatalui, dar Amneris descopera complotul. Drept razbunare, il pune pe Radames sa aleaga: renunta la Aida sau va fi ingropat de viu. Demn, acesta alege sfarsitul. Fara stirea nimanui, nici macar a iubitului sau, Aida il insoteste si cei doi isi implinesc dragostea prin moarte:
“O terra, addio; addio, valle di pianti… // Sogno di gaudio che in dolor svanì. //
A noi si schiude il ciel e l’alme erranti // Volano al raggio dell’interno dì.” [ Actul IV, final ]

Va propun sa ascultati acordurile Marsului triumfal din Actul II, intr-o interpretare de exceptie Clic