“Gardens are not made by singing «Oh, how beautiful,» and sitting in the shade.” ~ Rudyard Kipling
Nu exista poezie buna si poezie proasta; doar ca unele versuri rezoneaza in mai multe minti/suflete, altele in mai putine. Ca de obicei, m-as bucura sa ma contraziceti, sa ma completati ori, pur si simplu, sa propuneti Versurile de joi pentru saptamana viitoare.
In anul 1894 – cand la Bucuresti se dadea in folosinta prima linie de tramvai electric si aparea revista bilunara “Vatra” prin grija celor trei mari condeieri: Slavici, Caragiale si Cosbuc – se nastea, undeva langa Brattleboro (Vermont, SUA), din pana inspirata a lui Rudyard Kipling, Cartea junglei, pentru a fi urmata, la numai cateva luni, de A doua carte a junglei. Renumitele personaje: Mowgli, Bagheera, Baloo, Kaa, King Louie, Shere Khan (pe care le cunoastem mai ales din filmul de animatie produs de Disney in 1967) sunt la fel de adorabile si astazi, in ciuda trecerii a mai mult de un secol. Project Gutenberg ne ofera aici varianta originala, completa, a “Cartii junglei”. Dar nu despre puiul de om abandonat in jungla indiana vreau sa scriu astazi si nici macar despre faptul ca in decembrie 1907 lui Kipling i-a fost acordat premiul Nobel pentru literatura (“pentru spiritul de observatie, originalitatea imaginatiei, virilitatea ideilor si remarcabilul talent narativ care caracterizeaza opera acestui autor de reputatie mondiala”).
Alegerea de azi, 1 octombrie 2009, apartine unei cititoare statornice:
|
IF If you can dream-and not make dreams your master; If you can make one heap of all your winnings If you can talk with crowds and keep your virtue, |
Dacă De poti visa-si nu-ti faci visul astru; De poti sa strangi agonisita toata De poti ramane tu in marea gloata; |
(Trebuie sa recunosc ca de mult cochetez si eu cu ideea unei traduceri personale a acestui poem deosebit. Dar pentru ca rezultatul era inca departe de Spiritul Kipling – asa cum il vad eu, am amanat acest proiect pentru zile mai linistite, ori mai inspirate.)
Din noianul de traduceri in limba romana, am ales-o (si o prefer) pe aceea apartinand distinsului Profesor Dan Dutescu, publicata in anii ‘980. Stiati ca si venerabilul Senior Corneliu Coposu ne-a lasat o traducere (nu tocmai rea) a acestui poem?
Si-o replica:
Kostas Varnalis:
ANTI-DACĂ (după Rudyard Kipling)
De poţi să faci pe prostul cînd altul te repede
Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;
De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,
De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;
De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,
Tu dîndu-le la dracu’, poţi altele scorni,
De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,
De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii
Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,
Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,
Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,
Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM.
Pentru ca e toamna, pentru ca e Joia cu poezie dar si Ziua Internationala a Muzicii, mai am o propunere:
Auditie placuta!
Un mic supliment in completarea auditiei: