17
Oct

Sambata: Versurile de joi

   Posted by: Dan   in Pansamente culturale

“DADA is a virgin microbe that insinuates itself with the insistence of air into all the spaces that reason hasn’t been able to fill with words or conventions.” ~ Tristan Tzara

Daca tot (pare ilogic sa) va ofer Versurile de joi intr-o zi de sambata, atunci macar sa fie DaDa! Considerate de unii fara noima, de altii (nu putini) adevarate torpile menite sa demoleze tiparele clasice si rigorile traditionale, cert este ca dupa aproape un secol de la nastere, acest curent nonconformist si-a gasit un loc caldut in marile dictionare de arta ale secolului XX. Nume sonore ale literaturii, dar si din artele plastice, nu s-au sfiit sa-si marturiseasca apartenenta la aceasta miscare (nihilista, dupa unii critici), ori cel putin influentele exercitate de dadaism asupra operelor personale: Ball, Arp, Breton, Aragon, Eluard, Apollinaire, Sasa Pana, Picasso, Duchamp, Ernst – si lista e mult mai lunga.

«Portretul lui Tristan Tzara, de M.H. Maxy»Propunerea de azi, Cântec dada – in limba franceza in original si o excelenta traducere a poetului Taşcu Gheorghiu, vine de la o cititoare fidela, careia ii multumesc si cu aceasta ocazie.
Mai are vreun rost sa ne intrebam de ce se stie/scrie mai mult in strainatate decat in tara de origine despre Samuel Rosenstock (alias Tristan Tzara)?!
Noroc ca nu a primit vreun premiu Nobel…

Multumim revistei plural-magazine.com pentru imagine:
“Portrait of Tristan Tzara” un tablou de M.H. Maxy (1895-1971)

1
cântul unui dadaist
care-avea dada de dor
istovea al său motor
care-avea dada de dor

ascensoru-urca un rege
liber greu lin ca fantoma
braţul drept i-l rupse-n lege
l-a trimis papei la roma

astea fiindcă se-nţelege
amintitul ascensor
nu avea dada de dor

mâncaţi caramea
spălaţi-vă mintea şchioapătă
dada
dada
beţi apă.

2
cântul unui dadaist
nici prea vesel nici prea trist
ce iubea o biciclistă
nici prea veselă nici tristă

dar soţul de noul an
ştia tot şi într-o criză
le-a trimis la vatican
trupurile-n trei valize

nici amant
nici ciclistă
nu mai fură
cu-o figură
nici prea veselă nici tristă
mâncaţi creieri buni cu ceapă
spălaţi-vă soldatu-n cişmea
dada
dada
beţi apă

3
cântul unui dadaist
ce era dada de dor
ce era deci dadaist
ca toţi dadaii de dor

un şarpe purta eşarpe
el închise brusc supapa
şi-n eşarpe-n piei de şarpe
merse-a-mbrăţişa pe papa

e mişcător
burtă-n flori
nu mai fu-n dada cu dor
beţi apă de la rândunel
spălaţi-vă-acadelele-n cişmea
dada
dada
mâncaţi viţel

(Tristan Tzara)
arta pura. bruta. DAda.

I
la chanson d’un dadaïste
qui avait dada au coeur
fatiguait trop son moteur
qui avait dada au coeur

l’ascenseur portait un roi
lourd fragile autonome
il coupa son grand bras droit
l’envoya au pape a rome

c’est pourquoi
l’ascenseur
n’avait plus dada au coeur

mangez du chocolat
lavez votre cerveau
dada
dada
buvez de l’eau

II
la chanson d’un dadaïste
qui n’était ni gai ni triste
et aimait une bicycliste
qui n’était ni gaie ni triste

mais l’époux le jour de l’an
savait tout et dans une crise
envoya au vatican
leurs deux corps en trois valises

ni amant
ni cycliste
n’étaient plus ni gais ni tristes

mangez de bons cerveaux
lavez votre soldat
dada
dada
buvez de l’eau

III
la chanson d’un dadaïste
qui était dada de coeur
qui était donc dadaïste
comme tous les dadas de coeur

un serpent portait des gants
il ferma vite la soupape
mit des gants en peau d’serpent
et vient embrasser le pape

c’est touchant
ventre en fleur
n’avait plus dada au coeur

buvez du lait d’oiseaux
lavez vos chocolats
dada
dada
mangez du veau

(Tristan Tzara)
pur art. gross. DAda.

Alte cateva poezii de Tristan Tzara pe pagina Cercul Poetilor Disparuti.

This entry was posted on Saturday, October 17th, 2009 at 12:00 am and is filed under Pansamente culturale. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

4 comments so far

 1 

Oui. viVA daDA.

October 17th, 2009 at 1:13 am
 2 

Oui.
Fiind vorba despre dadaism in articol, astazi se accepta (aproape) orice fel de cOMenTarIU.

October 17th, 2009 at 1:46 am
Mica
 3 

Da, da! … DADA … si-o “reteta” hispanica de la “tata” Tzara:

Para hacer un poema dadaísta
por Tristan Tzara

Coja un periódico.
Coja unas tijeras.
Escoja en el periódico un artículo de la longitud que
cuenta
darle a su poema.

Recorte el artículo.
Recorte en seguida con cuidado cada una de las
palabras
que forman el artículo y métalas en una bolsa.

Agítela suavemente.
Ahora saque cada recorte uno tras otro.
Copie concienzudamente
en el orden en que hayan salido de la bolsa.

El poema se parecerá a usted.
Y es usted un escritor infinitamente original y de una
sensibilidad hechizante, aunque incomprendida del vulgo.

Si un supliment:
Configuración

Los cabellos blancos de las piedras, cabellos
negros de las aguas, cabellos verdes de los
niños, cabellos azules de los ojos

Las aguas cierran sus ojos pues del cielo can sus cabellos
las piedras tienen en su bolsillo derecho
mantequilla y en su bolsillo izquierdo pan y
cada uno los toma con gran consideración
por sandwiches.

Los sandwiches de piedra llevan una raya a
la izquierda y los sandwiches del niño
llevan la raya en medio.

October 17th, 2009 at 12:54 pm
 4 

Sísí.
Muchas gracias! 🙂

October 17th, 2009 at 1:02 pm