«am dat pagina şi s-a făcut // dintr-o dată lumină // de parcă noaptea ar fi alcătuită // numai din versuri scrise mărunt» ~ Călin Hera, Poezia (II)

Călin Hera: “Nu sunt obişnuit cu vorbele mari. Mă sperie. Desigur, nu pot fi ipocrit, îmi place când se vorbeşte bine despre ceea ce fac.” Am scris saptamana trecuta un Elogiu Poetului cu nume de zeiţă. In loc sa primesc comentariile si observatiile cititorilor, m-am trezit cu un raspuns din partea autorului poeziei propuse in acea zi de joi. Onorat de aceasta vizita, mi-a trecut prin cap sa solicit un microinterviu omului/jurnalistului/prozatorului/poetului Călin Hera.

In ciuda faptului ca am trimis intrebarile cu numai 20 de ore inainte de aparitia acestui articol, am primit raspunsurile in timp util; bonus, o fotografie. Intrebarile sunt putine, neconventionale si (aparent) haotice.
Principalul scop urmarit este acela de a va invita pe dumneavoastra sa continuati interviul prin intermediul sectiunii de comentarii, sa aflati tot ceea ce v-ar putea interesa despre scriitura, persoana si personalitatea măiestritului domn Hera:

1.
Cum e să ai nume de divinitate păgână?
Îmi place numele meu. E destul de rar si sună bine. Îmi place atât de mult încât astă-vară am făcut o expeditie pe Muntele Olimp, împreună cu câtiva prieteni vechi, să-l gâdilăm pe Zeus la tălpi.
Continuare »