31
Dec

La poarta paradisului pierdut

   Posted by: Dan   in Versurile de joi

«Grai tamâiat, cătuie de petale, // Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.» ~ “Grai valah” de Vasile Voiculescu

Nu exista poezie buna si poezie proasta; doar ca unele versuri rezoneaza in mai multe minti/suflete, altele in mai putine. Ca de obicei, m-as bucura sa ma contraziceti, sa ma completati ori, pur si simplu, sa propuneti Versurile de joi pentru saptamana viitoare.

Va reamintesc ca incepand cu data de 12 noiembrie am schimbat tactica: va propun cate un subiect si va invit sa adaugati alegerii mele si alte versuri, pe aceeasi tema. FLORI, GRADINI, PARCURI, CODRI sunt laitmotivele zilei.

„Să nu te sperii, palid cititor, // Când răsfoind târziu aceste pagini // Mă voi scula oftând dintre imagini // Şi voi zâmbi livid, strigoi al lor.” Medic, poet, prozator, dramaturg, autor al romanului “Zahei orbul”; pentru astazi am ales o poezie care merge direct la tinta dilemei noastre:

La poarta paradisului pierdut, de Vasile Voiculescu:

Azi am trecut s-o vad, înstrăinată,
Grădina-n care-o vară ne-am iubit …
Podoaba-n zdrenţe-i spânzură uscată,
Rugini a prins frunzişul răvăşit,
Iar parcul, raiul nostru de-altădată,
Cu ziduri alţii azi l-au ocolit.

E ceasul vechi al dragostei, e seară,
Şi, dând să intru, stau înfiorat:
Înaltul plop la porţi m-aşteaptă iară,
Dar toamna purpurie l-a schimbat
În galben stâlp pâlpâitor de pară,
Ce freamătă, de vânturi zbuciumat.

Şi-n vijelia ce sa-ncins să-l bată,
Aprinsul plop acolo mi-a părut
Că-i sabia de foc neîndurată
Pe care Heruvimul nevăzut
O flutura spre lumea blestemată
La Poarta Paradisului pierdut.

This entry was posted on Thursday, December 31st, 2009 at 2:05 am and is filed under Versurile de joi. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

7 comments so far

 1 

Decor
de George Bacovia

Copacii albi, copacii negri
Stau goi in parcul solitar
Decor de doliu funerar …
Copacii albi, copacii negri.

In parc regretele plang iar …

Cu pene albe, pene negre
o pasare cu glas amar
Strabate parcul secular …

Cu pene albe, pene negre …

In parc fantomele apar …

Si frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Si pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar …

In parc ninsoarea cade rar …

December 31st, 2009 at 5:05 am
Ioana L.
 2 

La mijloc de codru…
de Mihai Eminescu

La mijloc de codru des
Toate păsările ies,
Din huceag de aluniş,
La voiosul luminiş,
Luminiş de lîngă baltă,
Care-n trestia înaltă
Legănîndu-se din unde,
În adîncu-i se pătrunde
Şi de lună şi de soare
Şi de păsări călătoare,
Şi de lună şi de stele
Şi de zbor de rîndunele
Şi de chipul dragei mele.

December 31st, 2009 at 5:13 am
Mica
 3 

Gradina Botanica
de Arcadie Suceveanu

In Gradina Botanica
s-a starnit mare panica:
o seama de plante si flori
s-au plictisit sa poarte aceleasi nume si aceleasi culori
si au gasit ca ar fi cu cale
sa se preschimbe putin in animale.
Gura-leului, chiar in mijlocul gradinii,
a deschis aseara gura si si-a aratat caninii.
Creasta-cocosului, cum vine frigul,
incepe-a canta cu-cu-ri-gu!
Azi-dimineata, capatanile de curechi
aveau, nu stiu de ce, urechi.
Coada-soricelului, in culmea prostiei,
a declarat ca vrea sa apartina zoologiei,
deoarece
ea e o particica din soarece.
(Ingrijorat de purtarile ei,
poetul Gheorghe Tomozei,
ca sa-i mai potoleasca pornirea zanatica,
a scris o Carte de motanica).

O pastaie de rostopasca
s-a exprimat ca ar avea rost sa pasca.
Cum vine primavara, cartoful devine indraznet
si isi creste, in beci, colti de mistret.
Mazarea,
cum presimte ca va fi pusa-n borcane,
isi schimba doua consoane
si o face pe pasarea.
Pana si laurul
(fiind ba dafin, ba laur)
o face pe balaur ul,
infoindu-si solzii de aur
de pe spate
si amenintand cu fr unzele-i dintate.
O leurda surda
se crede leu ce face urda.
Ied-era, nici nu-mi vine sa cred,
si-a aratat printre frunze botul de ied.
Liliacul, fiind de cand e el schimbator,
cand vrea e planta,
cand vrea e soarece zburator.
Dar sa ne oprim aici,
caci lucr urile devin alar mante,
si sa lasam plantele sa ramana plante,

sa nu mai incurajam pornirea lor usuratica
si lipsita de logica,
caci asta ar insemna sa schimbam Gradina Botanica
in Gradina Zoologica.
Si astfel, tot imperechind la cuvinte si rime,
am putea fi autorul unei crime.
Si n-am vrea, din cauza unei poezii, sa intram in scandal
cu dulcele si stimatul regn vegetal.

December 31st, 2009 at 11:30 am
Mica
 4 

Pentru ca mai sunt doar cateva ore si trecem in anul urmator, va spun de pe acum La Multi Ani! si-un An nou fericit! ajutata de ABBA:

December 31st, 2009 at 12:32 pm
 5 

Inspirate completari la tema propusa. Multumesc.
Chiar imi era dor de putina ABBA. Happy New Year si voua si lor.

December 31st, 2009 at 1:46 pm
 6 
La multi ani, an nou mai bun, plin de realizari pe toate planurile!
December 31st, 2009 at 6:08 pm
 7 

Multumesc Mikael pentru urari.
Te mai astept la cate un ceai (de la 5). 🙂

January 2nd, 2010 at 10:44 pm