“Cine munceste, nu are timp sa câstige.” ~ Din intelepciunea milenara a pigmeilor babongo

Ma intreba deunazi cineva cum ar putea folosi, la plural, zicala “Ai carte, ai parte.” Avea D-sa de gestionat o anumita circumstanta in care se facea vorbire de mai multe lucruri de acelasi fel. Cum alaturarea cărţi – părţi mi s-a parut total nefericita, l-am sfatuit sa modifice contextul – chiar daca aceasta operatiune il costa mai mult timp. Nu stiu ce varianta a ales stimabilul pâna la urma, dar eu unul nu mai scap de spectrul juxtapunerii Ai cărţi, ai…din părţi! De atunci ma urmareste si imi tulbura linistea aceasta sintagma colocvial-argotica, “din părţi”.

Asa s-a nascut ideea unui top ad-hoc al meseriilor care “se merita”:

III. Pe un onorabil loc 3 te clasezi daca ai cel putin unul dintre urmatoarele job-uri: Human Resources, Training & Labor Relations Director (teoretic esti un fel de Sf. Petru, cel care detine cheile Raiului si le pazeste cu sfintenie); ca Key (cakefonie intentionata) Account Manager ai de-a face exclusiv cu VIP-uri si multinationalele lor, nu bagi in seama toate buticurile de la colt de strada; apoi nici nu indraznesc sa va spun cât de importanta e pozitia suprema, aceea de CEO, aici chiar nu mai conteaza limba româna, deoarece in fisa postului scrie, sec, doar atât: “Responsible for carrying out the policies of the board of directors on a day-to-day basis.” Clar ca Guten Tag, nu?

II. Aici, pe pozitia secunda, ajungi numai daca ai un business al tau personal; nu conteza daca sediul social este intr-o garsoniera la etajul cinci dintr-un bloc vechi de zece (desi in codul CAEN ai trecut inclusiv “santier naval, reparatii nave” – las’ sa fie acolo ca nu se stie niciodata de unde sare… pachebotul) , important este sa fie business-ul tau. Sa nu ajungi sluga nimanui, nici macar a celui mai tare board of directors.

I. Cu voia dumneavoastra ultimul pe lista, dar pe locul fruntas, #1 across the nation, mult detasat de urmaritori, te situezi doar daca legea – care este egala pentru toti – pentru tine este mai egala decât pentru ceilalti. Conform principiului sanatos: Câinii latra, pietrele ramân. Stiti vorba cântecului popular cu piatra: “S-asa-mi vine câteodata…”

Am vrut sa introduc in acest mini-top si breasla scriitorilor, din care cu cinste face parte si amicul cu contextul in care avea nevoie de un plural pentru “Ai carte, ai parte.” N-am reusit, strict din motive tehnice. Este adevarat ca marii autori de mari topuri se limiteaza si ei la maxim 100 de entries sau 20 ori chiar 10; eu am ales varianta prescurtata, Top 3. Oricât m-as fi straduit sa fiu indulgent cu onorabila scriitorime, mai sus de pozitia 456 nu reuseam sa-i salt. Si aici aparea dificultatea tehnica: editorul de text ma anunta insensibil ca ma aflu mult Outside the printable area. Si atunci i-am inclus “din părţi”. Adica nu fragmentat, ci deloc.