«Nu poţi să fii şi la ecuator şi la pol în acelaşi timp. Trebuie să-ţi alegi propriul drum, ceea ce sper să fac şi eu, iar acolo se ajunge – cred – prin culoare.» ~ Vincent van Gogh
După modelul Picasso,
toţi muritorii trec, la un moment dat, printr-o perioadă albastră proprie.
toţi muritorii trec, la un moment dat, printr-o perioadă albastră proprie.
©2010~D.C. (Clic pe foto pentru imagine mărită)
UPDATE: Coincidenţă bizară, curat ROGVAIV; în ziua când eu scriu despre albastru, Călin Hera scrie despre roşu! Fără noimă, zice el. 😉
Orizontul…foarte albastru. 😉
Cu o dungă…foarte albă. 😉
Nimic nu e întâmplător, chiar dacă pare fără noimă.
Corect, chiar dacă şi reciproca e adevărată. 😉
Albastru: este un bun imunostimulent, ajută la refacerea ţesuturilor şi celulelor. Se recomandă în special în caz de infecţii cu bacterii şi virusuri, febră, vărsături, arsuri, inflamaţii, înţepături de insecte, migrenă, diaree, insolaţie şi bufeuri de căldură (la menopauză), dureri de dinţi, dureri menstruale.
Cel puțin în cromoterapie, pare a fi un panaceu. Deci, nu-i rău! 😀
Vai!
Cum o putea un medic să scrie literatură, când are în cap chestii atât de prozastice? 😉