«The crisis of today is the joke of tomorrow.» ~ H.G. Wells
Sunt deja (aproape) doi ani de cand vorbim, citim, scriem, comentam si ne isterizam intr-una pe tema crizei care ne macina economiile — cele mai mult sau mai putin proeminente.
SUA, G7, UE, G20, Japonia, Rusia, Europa Occidentala, Peninsula Iberica, Peninsula Scandinava, tarile baltice, tarile balcanice, Europa Centrala si de Est, Asia Orientala, lovitura de stat planetara masonica — sunt cuvintele care apar cel mai des in context atunci când vine vorba despre globalizarea crizei.
Pe planeta sunt inregistrate (dupa unii autori) 195 de state independente, in care traiesc azi peste 6,976 miliarde de suflete.
Nu ne spune nimeni, ori nu intereseaza pe nimeni, ce se intâmpla in tarile impropriu numite in curs de dezvoltare; vorbim de fapt de lumea a treia si chiar a patra: Afganistan, Angola, Bangladesh, Benin, Bhutan, Burkina Faso, Burundi, Cambodgia, Capul Verde, Ciad, (Insulele) Comore, Congo, Djibouti, Eritrea, Etiopia, Gambia, Guinea-Bissau, Guinea Ecuatoriala, Haiti, Kiribati, Laos, Lesotho, Liberia, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Mauritania, Mozambic, Myanmar, Nepal, Niger, Republica Centrafricana, Rwanda, Samoa, São Tomé si Principe, Senegal, Sierra Leone, (Insulele) Solomon, Somalia, Sudan, Tanzania, Timor, Togo, Tuvalu, Uganda, Vanuatu, Yemen, Zambia, Zimbabwe.
De fapt, cred ca locuitorii acestor tari sunt deja imuni la efectele banalei crize mondiale: zeci de milioane de subnutriti, milioane de refugiati, sute de mii de vaduve, zeci de mii de afectati de holera, hepatita, sida, gripa ori calamitati naturale. Eventual mai pot fi prejudiciati doar norocosii, cei care câstiga, din munca lor cinstita, 1 dolar pe zi. Impozabil.
23 comments so far