«A citi înseamnă a gândi cu un cap străin în locul celui propriu.» ~ Schopenhauer

Întâlnim problema fumatului pe toate gardurile europene; maimarii Uniunii susţineau de curând că anual mor, numai datorită fumatului pasiv, aproape 100.000 de persoane. RIP, dar nu despre fumat e vorba astăzi, ci despre citit. Cititul pasiv.

Una dintre marile edituri româneşti foloseşte drept slogan formula “Cititul nu dăunează sănătăţii”. O alegere inspirată, dar ce ne facem cu cei care nu citesc, dar adoră să fie în centrul atenţiei? Învaţă câteva cuvinte rare pe de rost şi fac paradă de spoiala lor de doi bani. Pe aceştia îi numesc eu cititorii pasivi. De ce unora le place să citească şi altora nu? De ce ar trebui să citim? Ce citim? Cum să citim? – sunt doar câteva întrebări simple, directe; dacă încercăm măcar să ne imaginăm câte un răspuns sincer (între patru ochi cu propria conştiinţă), deja am schiţat un mare pas înspre rezolvarea dilemei.

De ce (să) mai citim?
– pur şi simplu pentru a învăţa ori a afla ceva nou;
– pentru a mai auzi şi alte păreri, altele decât cele proprii;
– ca antidot împotriva plictiselii, ori pur şi simplu pentru amuzament;
– ca mijloc de a-i înţelege şi a-i accepta pe ceilalţi;
– pentru a avea subiect de discuţie cu alte persoane preocupate de aceleaşi teme;
– pentru antrenarea imaginaţiei;
– este imperios necesar atunci când suntem dascăli;
– este absolut obligatoriu înainte de a ne apuca să scriem noi înşine…

Mă opresc aici pentru a vă da posibilitatea să continuaţi lista.