Programat:
«Din păcate, este mult mai simplu să creezi un deşert decât o pădure.» ~ James Lovelock
În fiecare joi vă spun că nu există poezie bună şi poezie proastă; doar că unele versuri rezonează în mai multe minţi/suflete, altele în mai puţine. În schimb, în fiecare zi a săptămânii mă bucur atunci când: mă contraziceţi, mă completaţi ori, pur şi simplu, propuneţi Versurile de joi pentru săptămâna care urmează.
După regula deja ştiută de aproape un an, recomand câte un subiect şi vă invit să adăugaţi alegerii mele şi alte versuri, pe aceeaşi temă. PĂDUREA este umbrosul laitmotiv al zilei. Continuare »
Programat:
Din chicineta spaniolă:
Ingrediente: 6 căţei de usturoi, o jumătate de linguriţă de sare, 250 ml ulei de măsline, câteva picături de zeamă de lămâie.
Mod de preparare: Se mărunţeşte usturoiul împreună cu sarea, manual sau cu ajutorul unui robot de bucătărie, apoi se adaugă treptat uleiul mestecându-se încontinuu. Se formează o pastă din ce în ce mai consistentă. Gata, acesta este sosul; dacă doriţi să-l rafinaţi cu o maioneză, înainte de a începe să turnaţi ulei, amestecaţi un gălbenuş de ou (la temperatura camerei) cu usturoiul pisat. Atenţie! Amestecaţi cu grijă şi continuu, ca să nu se “taie” maioneza. Se serveşte rece, împreună cu pâine prăjită, cartofi fierţi, prăjiţi, la cuptor sau cu orice fel de carne sau legume. [Clic pe foto.]
Vă doresc poftă bună!
Programat:
Părerea de duminică: «Vreau să vă spun un lucru, cu riscul de a mă repeta: eu nu prea cred că există poeţi, cred că există poezie.» ~ Nichita Stănescu
Programat:
«… ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!» ~ Geneza 1:26
Continui să mă întreb cum ar fi arătat planeta dacă EL s-ar fi odihnit începând cu ziua a 5-a, adică înainte de a apuca să-l facă şi pe acela “după chipul şi asemănarea Sa”.
Ar fi fost mai bine? Nu ştiu.
Dar, cu siguranţă, mai rău nu putea să fie.
(D.C.)
“Musca de unt (2)” ©2010~D.C.
(Click pe foto pentru imagine mărită.)
Programat:
“All in all,
It’s just another TILE in the wall.”
©2010~D.C. (Clic pe foto pentru imagine mărită)
(Re)vedeţi şi: City Art ~ Exterieur 3, 2, 1
Programat:
«Nimic n-a fost niciodată – este şoapta care ne mângâie în amurguri.» ~ Emil Cioran
În fiecare joi vă spun că nu există poezie bună şi poezie proastă; doar că unele versuri rezonează în mai multe minţi/suflete, altele în mai puţine. În schimb, în fiecare zi a săptămânii mă bucur atunci când: mă contraziceţi, mă completaţi ori, pur şi simplu, propuneţi Versurile de joi pentru săptămâna care urmează.
După regula deja ştiută de aproape un an, recomand câte un subiect şi vă invit să adăugaţi alegerii mele şi alte versuri, pe aceeaşi temă. CREPUSCUL LA CEAS DE SEARĂ este reconfortantul laitmotiv al zilei. Continuare »
Programat:
«Bacchus a înecat mai mulţi oameni decât Neptun.» ~ Giuseppe Garibaldi
Foto cimilitură:
Ce credeţi că se află în paharul-din-imagine?
Programat:
«Când ar fi să dau vreo povaţă unui tânăr, iată pe care i-aş da-o: Tinere să-ţi faci patria scumpă şi sfântă ca şi mama! S-o iubeşti şi s-o respecţi din adâncul sufletului tău; de dragostea şi de respectul tău pentru ea să nu faci vreodată reclamă şi paradă. Ba, ai dreptul şi datoria să urăşti, să loveşti, să sfarmi pe acei fraţi ai tăi ticăloşi, care, în loc s-o iubească şi s-o respecte ca pe o mamă, cuminte, onestă şi severă, o curtează, o măgulesc şi exaltează ca pe o bătrână cochetă nebună.» ~ Ion Luca Caragiale
Pe aripile Literaturii Universale: Elveţia, Canada, Irlanda (1), Irlanda (2), Noua Zeelandă, Albania, Camerun, Spania (1), Spania (2), Spania (3), Brazilia, Columbia şi ROMÂNIA. Continuare »
Programat:
N. RED.: « Semnalez apariţia celei de-a doua cronici semnate de cititori; colaboratoarea deja permanentă a Zia®ului de la 5 – v. mai sus, imediat sub titlu, pe manşetă: “Scris de: …” –, dar şi a noii rubrici: “Voilà de vezi”, s-a specializat în acest tip de articole. Se pare că atunci când cronicarul este – la rândul său – şi scriitor, rezultatul devine de-a dreptul spectaculos! »
Hanif Kureishi. Never heard of him, deşi aflu de pe internet că e un scriitor, scenarist şi dramaturg celebru al Angliei zilelor noastre. Am găsit totuşi în bibliotecă o carte a lui: “Intimitate şi alte povestiri”. Nu ştiu s-o fi cumpărat eu; poate că am primit-o cadou cândva. Oricum, titlul sună bine, aşa că am citit-o. Asta, după ce încercasem un roman autohton, scris de o femeie. N-o să dezvălui titlul şi numele autoarei pentru că nu-mi place să fiu rea. Oricum, important e că nu merită să-mi pierd timpul cu el şi, mai ales, pe al vostru în caz că m-aş fi decis să scriu despre el.
Deci, Intimitate. Subiectul poate fi rezumat într-o frază: un bărbat de vârstă mijlocie se hotărăşte să-şi părăsească partenera şi pe cei doi copii pentru o alta. Ca gen, aş încadra-o la nuvele, dar totodată poate fi considerat şi un roman foarte scurt. Impresia pe care mi-a lăsat-o lectura lui este aceea că navighez deasupra unei suprafeţe accidentate, din care nu reuşesc să vizualizez decât o parte a detaliilor. Mă întorc atunci din drum, recitesc un fragment, încercând să pătrund în profunzime, în cute şi crevase, uneori în mlaştină. Câteodată reuşesc; alteori, curiozitatea mă împinge să sar peste detalii şi să merg mai departe. Dar nu pentru mult timp, pentru că mă ruşinez de superficialitatea mea, aşa că revin la cele insuficient aprofundate, spre lămurire completă. Senzaţia cu care rămân este că va trebui s-o reiau, mai ales pentru părţile pentru care n-am avut receptori la prima lectură. Continuare »
«Dacă florile şi-ar dărui oameni la fel cum oamenii îşi oferă flori, de unde ar fi tăiaţi oamenii?» ~ Nichita Stănescu
Deşi mai sunt încă trei săptămâni şi jumătate până pe 13 octombrie, data următorului eveniment de tip expoziţie-concurs de fotografii originale, profit de această ocazie pentru a face prima strigare a noii teme: “Petale”! Astfel, anunţaţi din timp, veţi avea răgazul necesar pentru a vă pregăti şi trimite lucrările la adresa de acum binecunoscută:
Simeza se deschide pe data de 13 la ora 00.00, simultan cu urna de vot. Se vor închide tot concomitent, pe 15
septembrie octombrie la ora 24.00. Există posibilitatea (asta nu mai depinde practic de mine) ca până la data încheierii concursului să avem unul sau poate chiar doi sponsori, ceea ce ar însemna premii în cărţi pentru autorii celor mai apreciate fotografii.
Vă doresc tuturor mult succes!
« Fie criza cât de grea, tot mai bună-i o mini-vacanţă! »
Începând de mâine, timp de vreo 20 de zile, când vedeţi la începutul articolului menţiunea “Programat”, veţi înţelege că respectivul post a fost scris cu mai mult timp în urmă şi a apărut în ziua şi la ora stabilite anterior. Asta nu înseamnă nicidecum că abandonez arca; de câte ori am să reuşesc, mulţumită vreunei conexiuni decente la internet, să mă conectez, am să răspund tuturor comentariilor. Din umbră (sau de la soare, după cum va fi cazul) am să veghez cu străşnicie la bunul mers al publicaţiei de la 5.
La proximă re-citire!
Părerea de duminică: «În copilărie atât de mult m-am crezut geniu, încât până la urmă uite că am şi ajuns.» ~ Salvador Dali
“Celebrele schiţe caricaturi ale lui Leonardo da Vinci, desenele groteşti ale lui Callat sau Bosh, Goya, G. Grosz sau E. Munch sunt reperele cele mai adesea abordate de către istoricii artei atunci când vorbesc despre grafica caricaturală. Numit de către unii analişti ai artei drept Realism critic, caricatura este mai degrabă o Critică a realităţii.” mai departe…
Dacă vă nimeriţi astăzi sau mâine prin apropiere de (oraşul muştarului) Dijon, mai precis în regiunea Bourgogne, şi mai exact în localitatea Mézilles, puteţi participa – ca nişte spectatori cumsecade, evident – la festivalul anual de caricatură.
Printre expozanţi se numără şi Christophe Bodard, vechiul prieten al Zia®ului de la 5.
( Clic pe numele următoare: Eugen Ionescu, Petre Ţuţea, Mihai Eminescu, pentru a revedea câteva dintre micile lui capodopere pe care, cu generozitate, le-a pus şi la dispoziţia cititorilor noştri. )
Este sau nu este caricatura o artă?
Ce părere aveţi?
« Oricât de ermetică ar fi, o poezie nu trebuie niciodată explicată; pentru a o cuprinde, e suficient să o citeşti cu sufletul. »
UPDATE (18.09):
După exact 48 de ore, rezultatele – finale – ale votului exprimat de cititori arată astfel:
(Clic pe grafic pentru imagine mărită)
Notă: la poziţia “Other” din diagramă apare acelaşi vot acordat poetului Panait Cerna (Stanciof).
Tags: Vox populi
« Definiţie: Poezia este ceva indefinibil; este dragoste şi ură, aproape şi departe, război şi pace, Adam şi Eva, foc şi apă, alb şi negru, pământ şi aer, sunet şi tăcere, eden şi gheenă, este – mai pe scurt – deopotrivă totul şi nimic. » Continuare »
«Câţi ghintre voi au ştuduit, or mere mai gheparke; câţi au fost putori şi n-au ştuduit, trebuie că rămân repekinţi. Acuma doară numai să vă muştruluiesc că cum să fiţi la aceea înălţime la carea caută a fi şcolerul întrucât priveşke educăţiunea prinţipială, respeckive la o conduită exămplară faţă ghe azistenţii cari vor fi ghe faţă.» ~ Ion Luca Caragiale, fragment din “Un pedagog de şcoală nouă” – 1893
După modelul Pirandello “Sei personaggi in cerca d’autore”,
caut şi eu – de câteva zile – un titlu potrivit pentru această imagine. Mă ajutaţi?
©2010~D.C. (Clic pe foto pentru imagine mărită)
«Las estirpes condenadas a cien años de soledad no tenían una segunda oportunidad sobre la tierra. // Seminţiilor condamnate la o sută de ani de singurătate nu le era dată o a doua şansă pe pământ.» ~ Gabriel García Márquez
12/13: Columbia. Imaginaţi-vă că Istoria Literaturii Universale este doar un planiglob uriaş, desfăşurat pe un perete virtual al Zia®ului de la 5. Misiunea de călăuză pe care mi-am asumat-o se reduce la a îndrepta indicatorul spre diverse puncte de pe această “hartă”, Continuare »
«Teatrul mi se pare un templu, iar spectacolul un ritual închinat fiinţei, semenului nostru.» ~ Valeriu Sârbu
Teatrul Naţional din Bucureşti anunţă deschiderea stagiunii 2010-2011, primele spectacole fiind programate să aibă loc sâmbătă 18 septembrie şi duminică 19 septembrie.
La fiecare din cele trei săli sunt programate în aceste date noile producţii ale teatrului:
S-a sfârşit cum a-nceput de Sean O’Casey, regia Horaţiu Mălăele (Sala Mare, ora 20.00),
Livada de vişini de A.P.Cehov, regia Felix Alexa (Sala Amfiteatru, ora 19.00),
Spitalul special de Iosif Naghiu, în regia lui Ştefan Iordănescu (ora 19.00).
Casa de bilete s-a deschis pe data de 1 septembrie. Aici găsiţi toate piesele programate să fie jucate în această nouă stagiune.
<- Pictura "Actorii" a fost realizată în anul 2007 de artistul suedez KRISTOFFER ZETTERSTRAND. (Clic pentru a-i vizita galeria.)
Părerea de duminică: «În materie de bune maniere nu există compromis! Sunt pur şi simplu nişte coduri, care funcţionează şi pe care le accepţi sau nu.» ~ Constantin Bălăceanu-Stolnici
« N-am să înţeleg niciodată de ce sunt sacrificate – pe altarul unor idei în principiu nobile – suflete nevinovate… »
Basorelief cu eroi
de Nichita Stănescu
Soldaţii cei tineri s-au aşezat în vitrină,
chiar aşa cum au fost găsiţi, împuşcaţi în frunte,
ca să fie vazuţi s-au aşezat în vitrină,
respectându-şi întocmai mişcarea lor ultimă,
profilul, braţul, genunchiul, mişcarea lor ultimă,
când au fost împuşcaţi pe neaşteptate în frunte
sau între omoplaţi cu o flacără mai subţire
decât un deget de copil care arăta luna.
Continuare »
«Ştiu că sunt prost. Dar când mă uit în jur, prind curaj.» ~ Ion Creangă
(Foto: ©Geko, din ciclul “Prolegomene la prostia omenească”)
Întrebare ajutătoare: ce preferaţi să comentăm: prostia aberantă sau aberaţia prostească?
«Lăsaţi-mă să mă urc pe corabia cu poeţi // Înaintând pe valurile timpului» ~ Ana Blandiana
După cum deja vă stresez la şapte zile o dată, în fiecare joi vă spun că nu există poezie bună şi poezie proastă; doar că unele versuri rezonează în mai multe minţi/suflete, altele în mai puţine. În schimb, în oricare zi a săptămânii mă bucur atunci când: mă contraziceţi, mă completaţi ori, pur şi simplu, propuneţi Versurile de joi pentru săptămâna care urmează.
Aşa cum v-aţi obişnuit de aproape un an, recomand câte un subiect şi vă invit să adăugaţi alegerii mele şi alte versuri, pe aceeaşi temă: MIJLOACE DE LOCOMOŢIE este neaşteptatul, dar dinamicul laitmotiv al zilei. Continuare »
« În plin secol XXI, într-o eră eminamente digitală, cred că nu greşesc prea mult dacă împart omenirea în două mari categorii: fotografi şi fotografi… »
Prefer să las aici doar topul preferinţelor exprimate de vizitatori şi să scriu câteva cuvinte mai jos, la comentariul #1. Continuare »
Şi-am zis verde sălcioară…
…Pentru toate Măriile, Marianele şi Marioarele
pe care le-am cunoscut, le cunosc sau le voi cunoaşte, un afectuos
La mulţi ani !
©2010~D.C. (Clic pe foto pentru mesaj)
«Uneori e mai bine să stai cu oile, care tac şi-şi caută doar hrană şi apă. Sau să stai cu cărţile, care povestesc istorii de necrezut numai atunci când omul vrea să le asculte. Dar când vorbeşti cu oamenii, spun nişte lucruri de nu ştii ce să le răspunzi.» ~ Paulo Coelho, “Alchimistul”
Etapa a 11-a: Brazilia. Imaginaţi-vă că Istoria Literaturii Universale este doar un planiglob uriaş, desfăşurat pe un perete virtual al Zia®ului de la 5. Misiunea de călăuză pe care mi-am asumat-o se reduce la a îndrepta indicatorul spre diverse puncte de pe această “hartă”, lăsându-vă agreabila plăcere şi deplina libertate de a comenta propunerea, dar mai ales de a o completa cu alte “obiective” de acelaşi tip din regiunea/ ţara vizitată. Continuare »
Tags: Coelho, Oiticica
N. RED.: « Profit de ocazie să salut apariţia unui nou colaborator permanent al Zia®ului de la 5 – v. mai sus, imediat sub titlu, pe manşetă: “Scris de: …”, dar şi a noii rubrici: “Voilà de vezi”, specializată în cronici/recenzii primite de la cititori. Cu atât mai mult, atunci când cititorul este – la rândul său – şi scriitor, rezultatul poate fi de-a dreptul spectaculos! »
Autorul acestui roman mi-a fost recomandat, într-un e-mail, de Mihaela. Vorbea despre el în termeni entuziaşti, aşa că am luat-o de bună şi m-am grăbit să-mi procur o carte scrisă de el (Eduardo Mendoza – Adevărul despre cazul Savolta). Dar ştiţi cum se întâmplă de obicei: una este ce-ţi propui şi alta este ce faci, aşa că am purtat-o după mine o vacanţă întreagă până când am reuşit s-o deschid. Primele pagini merg dificil, din cauza numelor spaniole destul de lungi, care îngreunează identificarea personajelor. Mai ales că avem de-a face cu destul de multe, nu doar cu unul-două. În plus, lectura te prinde anevoie şi din cauza formatului de tip colaj, a alternării fragmentelor narate de către autor cu cele povestite de către personajul principal, cu fragmente din declaraţiile date de el unui judecător newyorkez, cu articole din ziare şi părţi din rapoarte poliţieneşti.
Aparent, e un policier de început de secol trecut. Destul de departe de ritmul celor cu care ne-am obişnuit în ultimul timp, pentru că se desfăşoară într-o societate şi un interval de timp în care informaţia se transmite greoi, sincopat, în parte datorită mijloacelor tehnice precare, dar şi din pricina tulburărilor sociale ale epocii descrise.
Povestea în sine e destul de alambicată, dar -odată intrat în miezul ei- te prinde într-atât încât nu-ţi vine să laşi cartea din mână până nu-i descâlceşti iţele. Continuare »
«Cum este posibil ca un individ să se urce într-un copac, să spună doar “Me Tarzan, You Jane!”, şi pentru asta să primească un milion?!» ~ Johnny Weissmuller
Addenda:
Încurajat de cifre, vă prezint un foarte scurt bilanţ intermediar: 19 participanţi, 38 de exponate, 33 comentarii şi (până la ora la care scriu aceste rânduri) 57 de votanţi care şi-au exprimat 237 opţiuni. Sunt dator cu două, ba chiar trei precizări, dar şi cu un mare Mulţumesc! pentru modul ingenios şi profesionist în care doi dintre prietenii Zia®ului, totodată şi participanţi la eveniment, au găsit de cuviinţă să promoveze expoziţia-concurs: Călin Hera (aici, aici, aici, aici şi aici) şi LePetitPrince (aici, dar şi pe prima pagină). Mai am un cuvânt de mulţumire şi pentru Carmen Negoiţă care, la toate articolele ei recente, a ataşat şi câte un link spre Galeria noastră fotografică.
În altă ordine de idei, mai am câteva imagini primite după expirarea termenului sau unele trimise în timp util, dar mai mult de două. Toate sunt deosebite, le public mai jos, hors-concours evident, iar lista rămâne deschisă, la dispoziţia dv. Continuare »
«Acum nu mai am nicio îndoială: oamenilor le plac conspiraţiile.» ~ Dan Brown
Cartea despre Robert Langdon şi Sophie Neveu, ne place sau nu să recunoaştem, s-a vândut – în şapte ani şi jumătate de viaţă – în aproape 90 de milioane de exemplare tipărite în 150 de ţări. Mult prea multe! vor exclama contestatarii, în timp ce simpatizanţilor li se va părea că este ceva firesc. Continuare »
«Poezia este teascul de stors glanda lacrimală a fetelor. De orice vârstă.» ~ Tristan Tzara
Cu toate că astăzi e deja vineri, în fiecare joi vă spun că nu există poezie bună şi poezie proastă; doar că unele versuri rezonează în mai multe minţi/suflete, altele în mai puţine. În schimb, în fiecare zi a săptămânii mă bucur atunci când: mă contraziceţi, mă completaţi ori, pur şi simplu, propuneţi Versurile de joi pentru săptămâna care urmează. Continuare »
1874:
DOMNULUI C. C. CORNESCU
Amice,
Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului 1, ai arătat dorinţa ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ţi-ai luat seama şi m-ai scutit de această măgulitoare sarcină.
În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ţi alege cea mai bună puşcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic şi cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: Pst! Pil! şi Aport!; pe când tu, în fine, studiai cu luare-aminte caracterele fizice şi etice ale celor mai obicinuite subiecte însufleţite de vânătoare, eu, ca un nevânător ce sunt, m-am apucat să colind răstimpii şi spaţiile, căutând cu ochii, cu auzul şi cu inima, privelişti, răsunete şi emoţiuni vânătoreşti. Continuare »
Ingrediente: 6 căţei de usturoi, o jumătate de linguriţă de sare, 250 ml ulei de măsline, câteva picături de zeamă de lămâie.
