« A-nceput de ieri să cadă // Câte-un con, acum a stat… »
Cu mici excepţii scuzabile, în fiecare joi vă spun că nu există poezie bună şi poezie proastă; doar că unele versuri rezonează în mai multe minţi/suflete, altele în mai puţine. În schimb, în fiecare zi a săptămânii mă bucur atunci când: mă contraziceţi, mă completaţi ori, pur şi simplu, propuneţi Versurile de joi pentru săptămâna care urmează.
După regula deja ştiută de aproape un an, recomand câte un subiect şi vă invit să adăugaţi alegerii mele şi alte versuri, pe aceeaşi temă. NOIEMBRIE este mohorâtul laitmotiv al zilei.
de George Topârceanu
Plouă stupid…
Cerul îşi scutură
Ca dintr-o ciutură
Frigul lichid.
Cârduri de ciori –
Neagră pecingine,
Flori de funingine
Zboară sub nori…
Plouă perfid.
Şi-n doză minimă
Picură-n inimă
Neant acid.
Plouă de sus…
Toamna ironică
Îmi scrie-o cronică
Cât un Larousse.
(O Halim?, –
Pentru că nu cere
Nici introducere,
Nici “va urma”…)
Plouă placid:
A…e…i…o…u…ă…
Dacă continuă,
Mă sinucid!
REMEMBER, REMEMBER THE FIFTH OF NOVEMBER
(Traditional English Rhyme – 17th Century)
Remember, remember the fifth of November
Gunpowder, treason and plot
I see no reason why gunpowder treason
Should ever be forgot
Guy Fawkes, Guy Fawkes, ’twas his intent
To blow up the King and the Parliament
Three score barrels of powder below
Poor old England to overthrow
By God’s providence he was catched
With a dark lantern and burning match
Holloa boys, holloa boys
God save the King!
Hip hip hooray!
Hip hip hooray!
A penny loaf to feed ol’ Pope
A farthing cheese to choke him
A pint of beer to rinse it down
A faggot of sticks to burn him
Burn him in a tub of tar
Burn him like a blazing star
Burn his body from his head
Then we’ll say ol’ Pope is dead.
Hip hip hooray!
Hip hip hooray!
Vară de noiembrie
de Lucian Blaga
-Iubito-mbogateste-ţi cântăreţul,
mută-mi cu mână ta în suflet lacul,
şi ce mai vezi, văpaia şi îngheţul,
dumbrava, cerbii, trestia şi veacul.
Cum stăm în faţă toamnei, muţi,
sporeşte-mi inimă cu-o ardere, cu-n gând.
Solar e talcul ce tu ştii oricând
atâtor lucruri să-mprumuti.
O, lumea, dacă nu-i o amăgire,
ne este un senin veşmânt.
Că eşti cuvânt, că eşti pământ,
nu te dezbraci de ea nicicând.
O, lumea e albastră haină,
în care ne cuprindem, strânşi în taină,
că vară sângelui să nu se piardă,
că vrajă basmului mereu să ardă.
November
by Walter de la Mare
There is wind where the rose was,
Cold rain where sweet grass was,
And clouds like sheep
Stream o’er the steep
Grey skies where the lark was.
Nought warm where your hand was,
Nought gold where your hair was,
But phantom, forlorn,
Beneath the thorn,
Your ghost where your face was.
Cold wind where your voice was,
Tears, tears where my heart was,
And ever with me,
Child, ever with me,
Silence where hope was.
M-am gandit… dar il pusesem acum vreo 3 articole. 😉