«Cu cât mai înspăimântătoare devine lumea, cu atât mai abstractă devine arta.» ~ Wassily Kandinsky
Abstracţionismul, poate cel mai controversat curent în artele plastice, nu este altceva decât un limbaj convenţional, elaborat din forme, linii şi culori. Viabilitatea lui a fost verificată în timp, dovedindu-se mai trainic decât altele mai puţin litigioase.
Au fost definite mai multe tipuri de abstract: unul geometric şi altul expresionist, un abstract liric opus unuia cerebral; nu de puţine ori ni se propune doar o sugestie, suntem adesea invitaţi să ne eliberăm de dogme, să dăm frâu liber imaginaţiei şi să stabilim singuri legăturile dintre diversele reprezentări posibile.
Întrebarea zilei:
Artă, moft sau bazaconie?
Cred că e mai degrabă artă, pentru că toate imaginile astea abstracte sunt o proiecţie a trăirilor cuiva. Chiar dacă par doar linii trasate aiurea, fiecare în parte, şi în întreg, transmit ceva, creează în mintea şi sufletul privitorului un flux propriu…
Din păcate, încă mai sunt multe voci care înfierează abstracţionismul, considerându-l non-artă, nimic altceva decât o mâzgăleală contra naturii, o gravă insultă adusă bunului simţ şi ordinii fireşti.
http://sampleart.pbworks.com/f/SalvadorDali-The-Persistence-of-Memory-1931.jpg Dalisme… despre timpul efemer.
S-a spus inclusiv că această pictură este pentru Artă ceea ce reprezintă Teoria Relativităţii a lui Einstein pentru Ştiinţă.
Cine a vazut “Fascinatie” de marele Alfred, poate ca a recunoscut si ceasurile acestea “curgatoare” la un moment dat! 🙂