«Gândul zboară şi cuvintele merg pe jos. Iată drama scriitorului.» ~ Julien Green
Deşi nu suntem în campanie electorală, vă invit la vot.
Ca de obicei, comentariile sunt binevenite.
Se spune că Biblioteca din Alexandria conţinea circa 900.000 de papirusuri atunci când a fost distrusă. Astăzi, Biblioteca Congresului SUA găzduieşte peste 30 de milioane de cărţi, scrise în vreo 500 de limbi. Este bibliofilia un fel de artă? Cumpătaţi, comentaţi şi votaţi:
Vezi la ce e bun Zia®ul ăsta?
Dacă reuşeşte să pună pe gânduri, să dea o temă de “cercetare”, şi-a atins scopul!
Sursa: nicepps.ro (Clic pe foto pentru a urmari o excelenta prezentare)
Poate că mai corect ar fi fost să întrebaţi: Câte cărţi credeţi că aţi citit până acum? Mai există, din păcate, biblioteci cu volume cumpărate la metru şi aranjate frumos în vitrină, că “dă bine”. 🙂
Ştiu că există, din păcate, şi astfel de persoane – “mimi” fără nicio fărâmă de discernământ – care îşi mobilează casa cu cărţi doar pentru că dă bine şi atât. Pe aceştia îi ignor şi, oricum, nu cred că citesc Zia®ul, nefiind o chestie glossy.
Referitor la Cât şi cum citiţi? am avut un sondaj în urmă cu mai bine de un an; v. aici.
În plus, pentru cineva care a citit şi continuă să citească mult, cred că este destul de dificil să estimeze numărul lecturilor. Cel puţin mie mi-ar fi greu să fac un bilanţ, fie el şi aproximativ. Mai curând cei menţionaţi în primul paragraf ar putea da un răspuns corect. 🙂
Cei cu mai multe case au voie sa faca o adunare?
Bibliofilia, ca sa fim rigurosi este o specializare a biblioteconomiei sau, daca e vorba de colectionari, o pasiune. Eu nu sunt un bibliofil. Imi place sa distrug cartile in timp ce le citesc. Daca sunt ale mele, bineinteles, si daca e vorba de editii ieftine comerciale. Citesc insa tot mai putin carti pe hartie. Mai mult documente electronice. Si nu stiu daca asta mai e citit in sensul de dinainte. Citesc de fapt fragmente din documente pentru ca caut o anumita informatie, sar de la un document la altul. Sau urmaresc fluxuri de informatie cum sunt blogurile. E diferit si foarte departe de bibliofilie si cultul ei pentru suport, caligrafie, istoria documentului.
Mă bucur că avem şi părerea unui respectabil expert în domeniu.
Şi eu caut informaţii sau le citesc pe suport electronic, dar nimic nu se compară cu foşnetul unei pagini de hârtie ori cu mirosul cleiului încă folosit pentru legarea colilor tipografice între coperte. Şi eu devorez cărţile, dar într-un mod mai puţin distructiv: nu fac însemnări pe cărţi, nu îndoi colţurile paginilor şi – în ciuda hectolitrilor de cafea pe care le beau – nu le pătez niciodată. Îmi place, în egală măsură, să le citesc, dar şi să le clasez cu dragostea fără leac a colecţionarului.
In “ARGUMENT : Cine sunt si ce vreau” incheiati cu aceste cuvinte “Daca va place acest site puteti sa-mi scrieti; daca nu va place, adresati-va unui psihiatru.” Unde va putem scrie, nu ne dati nici o adresa ?