« A translation is no translation, unless it will give you the music of a poem along with the words of it. (Traducere este doar atunci când ţi se oferă şi muzica poeziei, nu numai versurile ce o compun.) » ~ John Millington Synge
În fiecare joi vă spun că nu există poezie bună şi poezie proastă; doar că unele versuri rezonează în mai multe minţi/suflete, altele în mai puţine. În schimb, în fiecare zi a săptămânii mă bucur atunci când: mă contraziceţi, mă completaţi ori, pur şi simplu, propuneţi Versurile de joi pentru săptămâna care urmează.
După regula deja ştiută de aproape un an, recomand câte un subiect şi vă invit să adăugaţi alegerii mele şi alte versuri sau contraexemple pe aceeaşi temă. TRADUCERILE reprezintă ineditul laitmotiv al zilei.
Dau tonul cu o retroversiune pe care mi-o asum în întregime (poezia poartă semnătura lui Nichita Stănescu şi a apărut în “O viziune a sentimentelor”, 1964). Sper să nu ajung şi eu catalogat — precum primii traducători francezi care s-au încumetat să-l tălmăcească pe Dante în limba lui Pierre de Blois — drept Traduttore, traditore:
|
Poem Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi |
Poem Tell me, if someday I clasp you |
Copyright: ©2010 D.C.
Pain has an element of blank: it cannot recollect
when it began, or if there was
a time when it was not.
Pustie fără margini e durerea: nu mai știe
unde a-nceput sau dac-a fost
o vreme-n care să nu fie.
WoW!
Emily Dickinson! ~ tu ai tradus strofa?
Da, îmi trebuia traducerea și n-o găseam. Greu. De-a doua strofă nici nu m-am apucat!
Foarte reuşită.
Felicitări!
Acta, non verba! – Fapte, nu vorbe!
Bene diagnoscitur, bene curatur – Cine pune un diagnostic bun, vindecă bine.
Cibi condimentum esse fames (Cicero) – Foamea este condiment pentru orice mâncare.
Cogito, ergo sum (Descartes) – Gândesc, deci exist.
De gustibus et coloribus, non disputandum (Seneca) – Gusturile şi culorile nu se discută.
Divide et impera (sau Divide ut regnes) – Dezbină şi stăpâneşte.
Edere oportet, ut vivas, non vivere ut edas (Cicero) – Trebuie să mănânci ca să trăieşti, nu să trăieşti ca să mănânci.
Errare humanum est sed perseverare diabolicum (Seneca) – A greşi e omenesc, dar a persevera (în greşeli) este diabolic.
Fama nihil est celerius (Ovidiu) – Nimic nu este mai rapid ca zvonul.
Fiat lux! – Să se facă lumină!
Gutta cavat lapidem, non vi, sed sæpe cadendo (Ovidiu) – Stropul face o gaură în piatră, nu prin forţă, ci prin cădere repetată.
Hodie mihi, cras tibi – Azi pentru mine, mâine pentru tine (nimeni nu e ferit de loviturile soartei).
Ignorantia legem non excusat – Ignoranţa nu scuză încălcarea legii.
Libertas est potestas faciendi id quod jure licet – Libertatea înseamnă să poţi face ceea ce îţi permite legea.
Mens sana in corpore sano (Juvenal) – Minte sănătoasă în corp sănătos.
Non licet bovi, quod licet Jovi – Nu este permis boului (oricui), ceea ce este permis lui Jupiter.
O tempora, o mores! (Cicero) – Ce vremuri, ce moravuri!
Pecunia non olet (Vespasian) – Banii n-au miros.
Qui habet aures audiendi, audiat – Cine are urechi de auzit, să audă.
Quot capita, tot sensus – Câte capete, atâtea păreri.
Raro ulla calamitas sola venit — Rareori o nenorocire vine singurǎ
Salus populi suprema lex esto – Bunăstarea poporului să fie legea supremă
Sine ira et studio (Tacit) — Fără ură şi părtinire
Tabula rasa – A nimici totul.
Ut sementem feceris, ita metes (Cicero)- Cum ai semănat, aşa vei culege
Vita brevis, ars longa (Seneca) – Viaţa este scurtă, arta (are durată) lungă.
Există, oare, o formă de feminin pentru “titan”? (Nu elementul chimic, cel mitologic zic.)
Aş vrea să-mi exprim cumva consternarea în faţa muncii depuse în vederea documentării de mai sus. 🙂
Mulţumesc!
Da, exista termenul de titanide. Este denumirea celor şase fiice: Mnemosyne, Phoebe, Rhea, Theia, Themis şi Thetys (titanide), alaturi de cei şase fii: Coeus, Crius, Cronos, Hiperion, Iapetus, Oceanus (titani), ai lui Uranus şi ai Gaiei.
Explicatia ta suna bine, multumesc!
Dar atunci de ce se cheama Titanide si ceea ce urmeaza in imaginile de mai jos? 😉
N-am tradus niciodata…e voie sa pui de la tine atata timp cat nu schimbi sensul?
1. The name – of it – is “Autumn” (Emily Dickinson)
The name – of it – is “Autumn” –
The hue – of it – is Blood –
An Artery – upon the Hill –
A Vein – along the Road –
“Toamna” e numele ei
“Toamna” e numele ei
Are culoare de sange
Peste drumuri vene strange
Peste dealuri, artere-sei.
2. L’Automne (Jacques Prévert)
Un cheval s’écroule au milieu d’une allée
Les feuilles tombent sur lui
Notre amour frissone
Et le soleil aussi.
Toamna
In mijlocul aleii se prabuseste un cal
Peste el cad frunze ramase fara piedestal
La fel ca amorul nostru ce murmura abia
In timp ce soarele ultima cupa bea.
Sunt doar niste incercari…
Întrebarea ta e foarte grea. Cel mai simplu răspuns ar fi Nu! Altul, puţin mai nuanţat, dar la fel de scurt, ar fi Depinde! Dar dacă tot ai întrebat, am să-ţi spun părerea mea:
Numele – ei – este “Toamnă” –
Pigmentul – ei – este de Sânge –
O Arteră – peste Deal –
O Venă – de-a lungul Drumului –
Motivaţie: fiind vorba despre Emily Dickinson, avem de-a face cu un caz interesant şi celebru în ceea ce priveşte (ne)respectarea regulilor de punctuaţie precum şi a celor ortografice; astfel am preferat să menţin elementele din forma originală, inclusiv toate majusculele.
Intenţia mea nu este aceea de a-ţi desfiinţa traducerea; în articolul care va apărea mâine, am să scriu câteva consideraţii personale despre traducerea unui poem.
da, traducerea nu e o joaca pentru cei neavizati (ca mine)
Ma gandesc doar la ce ar simti autorii…