29
Oct

Imnul lăutei româneşti

   Posted by: Dan   in Patrimoniu

«N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume.» ~ Mihail Kogălniceanu

Imnul lăutei româneşti, (cca. 1800)

O, lăută a Moldovii! tu ai fost de tot uitată
În creanga Dumbrăvii Roşii ce românul hăuleşte,
Şi care umbrea cu faimă sânta apă a Sucevii,
Cruntată în multe rânduri d-a neamicilor sânge…
Vântul clătina odată mângâios a tale coarde;
Dar curpănul zaluziei, întinzând viţele sale,
S-au suit cu sumeţie, s-au încâlcit pintre ele…
O, lăută românească! cine poate să deştepte
După timpuri vechi trecute încântătoriul tău sunet?
Sau vei fi cu-ndelungare acolo în frunziş mută?
Ori când vei face tu iarăşi ca să zâmbească eroul
De plânsul şi îngrijirea logodnicei părăsite!!!

[…Citiţi aici poemul complet…]

This entry was posted on Friday, October 29th, 2010 at 00:00 and is filed under Patrimoniu. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

2 comments so far

 1 

Dacă poezia lui Constantin Stamati nu v-a inspirat comentarii,
poate o va face tabloul lui Bartolomeo Veneto:


Doamnă cântând la lăută, cca. 1530

October 30th, 2010 at 21:53
Mica
 2 

October 30th, 2010 at 21:58