Definitie: «Muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde.» ~ Ludwig van Beethoven
UPDATE: In aceasta seara (miercuri), Matei ne-a oferit un dar muzical; din motive tehnice, nu reusesc sa postez cele trei fisiere mp3 in sectiunea de comentarii astfel incat sa manevrati, in cel mai confortabil mod cu putinta, audio-playerul instalat. De aceea am preferat sa le plasez aici:
Sonata nr.1 in la minor pentru pian:
(Partea I)
P1
(Partea a II-a)
P2
(Partea a III-a)
P3
Puţină istorie:
• Georges Bizet ~ a inceput studiile la Conservatorul din Paris inainte de a implini varsta de 10 ani;
• Frédéric Chopin ~ avea doar 7 ani cand a compus cele doua “Poloneze”;
• Franz Liszt ~ a debutat cu un concert in “Landständischer Saal” din Viena la 11 ani;
• Felix Mendelssohn Bartholdy ~ a participat la primul sau concert la varsta de 9 ani;
• Wolfgang Amadeus Mozart ~ la 5 ani scrisese deja doua miniaturi pentru pian;
• Arturo Benedetti Michelangeli ~ la 10 ani urma cursurile Conservatorului din Milano;
• George Enescu ~ la 4 ani canta deja la vioara, iar la 5 ani a inceput studiile de compozitie;
• Matei Bucur-Mihăescu ~ facea cunostinta cu pianul la 5 ani, sustinea primul recital la 9 ani, iar la 10 ani interpreta primul sau concert de pian cu orchestra, compozitie proprie, pe scena Ateneului Român. Cititi aici o scurta, dar impresionanta prezentare a activitatii micului Mare Maestru.
Ca de obicei, am formulat putine intrebari, complet neconventionale si (aparent) haotice. Scopul urmarit este acela de a va invita pe dvs., cititorii, sa continuati interviul prin intermediul sectiunii de comentarii, sa aflati tot ceea ce v-ar putea interesa despre muzica, persoana si personalitatea talentatului muzician Matei Bucur-Mihăescu.
Interviu cu un Maestru (Allegro moderato):
Ce intrebare nu ti-a fost pusa niciodata?
Matei Bucur-Mihăescu: Chiar asta: Ce intrebare nu mi-a fost pusa niciodata?
Do. Cu vreo trei ani in urma afirmai: “Imi vin in minte armoniile ca unui poet versurile.” Se intampla la fel si acum?
M.B-M.: Da…si parca mai navalnic.
Re. Se spune ca exista doua feluri de a compune muzica: 1) privitul lumii doar din exterior si apoi imitarea ei si 2) incercarea de a patrunde in esenta lucrurilor. Tu cum compui?
M.B-M.: Cred ca la mine este un fel de…al 6-lea simţ. Nu privesc nici din exterior, nici din interior. Vine pur si simplu. Asa simt eu: muzică.
Mi. De care “examen” te temi cel mai tare: al criticilor, al publicului sau al propriei intuitii?
M.B-M.: Examen? Eu nu ma consider examinat. Eu vreau doar sa ofer oamenilor ceva frumos. Se spune ca muzica mea creaza imagini; sper ca fiecare regaseste in ea propriile imagini. La ultimul meu concert, reactia publicului chiar m-a speriat: jumatate din sala plangea. Apoi, la final, multi au venit in culise sa ma felicite si se inecau in plans. Adica „i-am emotionat pana la lacrimi”. Cred ca am reusit sa le transmit emotia mea. Pentru un artist, pentru un creator, asta inseamna totul.
Fa. Poti lucra la mai mult de o singura piesa in acelasi timp?
M.B-M.: Glumiti?! Am sa va povestesc ce-am facut in ultima saptamana: am scris, in paralel, o sonata pentru viola si pian in patru parti, am scris prologul la un oratoriu am terminat un imn si o arie pentru o mezzosoprana si m-am apucat de un cvintet de suflatori. Sper ca nu am uitat ceva.
Sol. Steinway, Bösendorfer sau Fazioli?
M.B-M.: Yamaha, always.
La. Cate “limbi straine” trebuie sa cunoasca un pianist (ma gandesc aici doar la “limbajele”: Bach, Mozart, Beethoven, Ceaikovski, Haydn, Mendelssohn, Schubert, Chopin, Weber, Prokofiev, Liszt, Grieg, Enescu… si, probabil, nu am ajuns nici la jumatatea listei…)?
M.B-M.: Una singura: muzica.
Si. S-a intamplat vreodata sa ai o viziune total diferita de cea a dirijorului?
M.B-M.: No comment…
Do. Incotro se indreapta Muzica?
M.B-M.: As zice ca e mai curand impinsa. Spre zgomot. Da’ se mai naste cate unul ca mine care inoată impotriva curentului. E nevoie de purificare. Chiar si in muzica. Eu scriu in stil baroc. Se spune ca acea perioada a fost apogeul frumosului. Si pentru ca, asa cum am spus in repetate randuri, eu vreau sa ofer oamenilor ceva frumos, muzica mea este un fel de intoarcere in timp, dar cu amprenta prezentului.
Asa cum se obisnuieste in interviurile din Zia®ul de la 5, iti las ultimul cuvant:
M.B-M.: Iar eu las cuvantul muzicii: Toamna (“Toamna”, o compozitie proprie relativ recenta, 6 minute de armonii romantice zugravite in culori autumnale.)
@@@@@
Poate va intrebati de ce am folosit in titlu “Matei Întâiul”. Inegalabilul Sergiu Celibidache, recunoscut pentru exigenta sa artistica iesita din comun, il incuraja candva pe maestrul Dan Grigore:
– Tu nu esti un al doilea Michelangeli. Tu esti primul Dan Grigore!
Ei bine, pastrand totusi proportiile, imi permit sa-l parafrazez pe rafinatul si eruditul dirijor, doctor in muzicologie, student al remarcabilului compozitor Heinz Tiessen:
– Pentru mine, Matei Bucur-Mihăescu nu e nici Mozart al României si nici al doilea Enescu. El este, pur si simplu, Matei Întâiul!
@ Alexx: Pe toti cei care merita admiratie in general.
Mi-a plăcut cum ai spus că asa simti tu: muzică. De când simti muzică? Când ti s-a „întâmplat” prima oară?
Ce carti citesti?
@ Calin: De cand am inceput sa compun, de cand am simtit nevoia sa ma exprim prin muzica mai mult decat ca interpret, ca pianist. Cred ca pe la 6 ani…
In general carti de istorie.
Aptitudinea cu care esti ingemanat este nativa, instinctuala, fara de manifestul vointei proprii. Ascultandu-te, avem doar iluzia unui tot unitar, a acelei nediferentieri primordiale. Ziditorul si creatia lui devin unu, dar cred ca numai sub epiderma unei himere, din nevoia omului de-a zamisli utopia.
Nu te revolta ca intr-o mare proportie elogiul apartine talentului tau, independent de tine?
@ atum: Interesanta intrebare… Talentul si vointa imi apartin deopotriva. La ce ar fi folosit talentul fara dedicatie? Daca la inceput era mai mult un “dar al naturii”, acum este un talent constientizat si sustinut de STIINTA artei, a muzicii.
Matei, fă-mi te rog o schiţă a uneia dintre zilele tale obişnuite. O zi de joi, de exemplu. Mulţumesc. Multe succese în continuare!
@ Geko: JOI ~ 8.00 trezirea, cateva flotari si gantere, un pahar de suc, verific mail-urile, plec la scoala, 2 ore de pian, 1 de istoria muzicii, 1 de teorie, fizica, religie, chimie…, muzica de camera pana la 19.00… Vin acasa si ma apuc de studiu si de pe la 22.00 de compozitie. Am noroc ca vecinilor le place muzica mea…
In recreatie asculti muzica comerciala ca tinerii obisnuiti sau tot clasica?
@ geana: In recreatie nu ascult muzica. Consider ca muzica se asculta intr-un spatiu si un context care sa-mi permita sa ma concentrez, indiferent de genul muzical.
Se intampla sa te contrazici adesea cu parintii tai? Daca da, pe ce teme?
@ Anca: Eu stau doar cu mama. Nu ne contrazicem aproape niciodată. Suntem foarte buni prieteni.
Vreuna din compozitiile tale are vreo poveste?
@ Ana-Maria: Am fost invitat sa concertez cu ocazia inaugurarii Institutului Cultural Roman de la Varsovia. In avion, am simtit nevoia sa dedic o lucrare inegalabilului Chopin. Cele 2 ore si jumatate de zbor mi-au fost de ajuns, si am compus „Hommage a Chopin“:
Daca nu ai face muzica, te-ar pasiona altceva? De exemplu un sport de performanta?
@ Aurelian: Probabil pilot. Oricum mi-am propus să urmez un curs de pilotaj când voi avea vârsta potrivită şi banii necesari.
Spuneai mai sus ca ai calatorit mult. Ce oras european ti-a placut cel mai mult?
@ Larisia: Din ce-am văzut până acum, Bruxelles.
Daca zici ca esti pasionat de masini…. obisnuiesti sa mergi la prezentari auto, curse sau alte manifestari legate de autoturisme?
@ Anna Maria: De câte ori se poate. Ştiu tot ce apare. Ba chiar am fost foarte încântat să fiu invitat să susţin lansarea noului model Renault Laguna la Bucureşti printr-un recital. Organizatorii au găsit un slogan foarte inspirat: „Perfecţiunea nu are limite“ – valabil deopotrivă pentru maşina respectivă şi pentru muzica mea. Românii şi francezii s-au ridicat în picioare la finalul recitalului şi m-au aplaudat minute în şir, dar gândul meu era să se termine mai repede ca să pot face un drive-test cu noua maşină…
Felicitari Matei!
Muzica si tacere: din care tacere se naste muzica ta si spre care tacere il atrage pe cel ce o asculta?
@ Giovanni: Mulţumesc pentru felicitări. Frumoasă întrebare.
Am susţinut întotdeauna că idolul meu este Bach. Poate din tăcerea muzicii lui se naşte muzica mea, din ceea ce veşnicia timpului nu l-a lăsat să continue. Aşa mi-ar plăcea să cred. Aşa mi-aş dori să fie. Iar pe cel ce îmi ascultă muzica? Îmi doresc să îl ducă spre frumos, spre purificare.
Apropo de sport, ai parte de activitati sportive in viata de zi cu zi? In opinia mea, acestea sunt esentiale pentru sanatatea trupului, la fel cum muzica este pentru cea a sufletului.
@ Andreea Neagu: Merg la sala de doua ori pe saptamana, iar dimineata mai fac ceva exercitii cu greutati si flotari. Cand e vremea frumoasa, ma plimb cu bicicleta.
Din perspectiva unui compozitor, te-ai simti jignit daca cineva ar prelua o compozitie realizata de tine si ar adapta-o la stilul sau propriu?
@ Sab: La “stilul propriu” insemnand ce anume? Interpretare? Sau sa o “re-mixeze” cum s-ar zice? Nu, nu as fi de acord.
Un apropo legat de ultimul comentariu: Ai un fel de.. idol? Urmezi stilul vre-unui compozitor renumit?
@ Enache Vlad: Da. Am un compozitor preferat. Idolul meu este Bach. Iar stilul meu este baroc. Pentru ca acea perioada a constituit apogeul frumosului in muzica si eu vreau sa ofer oamenilor ceva frumos. Dar abordez si alte stiluri: romantic tarziu, stil muzica de film s.a.
Multumesc si in numele cititorilor pentru cadoul tau neasteptat, pe care ni l-ai oferit cu generoasa amabilitate (v. “Sonata nr.1 in la minor pentru pian” ~ Update la inceputul articolului.)
La foarte scurt timp dupa publicarea interviului, am aflat ca-ti place sa canti si la clavecin; in legatura cu aceasta am doua intrebari:
– canti doar Bach sau si compozitii proprii?
– cat de simplu (ori complicat) este sa gasesti un clavecin functional in anul 2010?
@ Dan: Am foarte multe compoziţii pentru clavecin şi orchestră sau alte formule instrumentale în care se află şi clavecinul. La concertul din deschiderea stagiunii Radio de anul acesta au fost interpretate câteva dintre aceste lucrări.
Stiu despre favoritul tau, Johann Sebastian Bach, ca era adesea nevoit sa compuna piese “la comanda” pentru curtea regala sau alte evenimente semnificative la care era solicitat. Consideri ca astfel (prin compozitie rapida, chit ca e – chit ca nu e inspiratie) se conserva valoarea operei?
@ Tamango: Valoarea unei opere nu este direct proporţională cu timpul alocat pentru realizarea ei. Şi eu am primit mai multe „comenzi rapide“ şi au ieşit nişte compoziţii deosebite încununate de succes.
Am citit mai sus ca iti place sa compui muzica de film. Ti s-a propus sa creezi coloana sonora pentru vre-un film romanesc/strain?
@ Gabi: IN STILUL „muzicii de film“. De fapt la Viena mi s-a spus că aproape oricare din compoziţiile mele poate fi folosită ca şi coloană sonoră, deoarece muzica mea crează imagini. Mi-am propus ca un obiectiv de viitor să trimit câteva din lucrările mele unui regizor de film să vedem ce părere are.
As vrea sa stiu daca ai luat vreodata lectii de canto sau daca ai voce?
@ Cristiana: La liceul de muzică fac şi canto şi cor. Vocea oricui se poate „lucra“. Doar dacă nu eşti chiar afon…
La răspunsul tău Matei, acela dat lui Costin, aş face o completare cu un citat din Mark Twain: “Fă ceea ce-ţi place şi nu va trebui să munceşti niciodată.”
Sa fii fericit că ai fost înzestrat cu un mare talent. Aş fi vrut să am şi eu un asemenea dar. De un timp încoace îmi găsesc liniştea în o parte din muzica clasică (nu ştiu în care, pentru că nu am cultură muzicală în domeniu), deşi nu înţeleg ce spune. E important pentru mine că mă linişteşte pentru un timp. Am o vârstă prea înaintată pentru a urma nişte cursuri de iniţiere în înţelegerea muzicii clasice; consider că este foarte important să înţelegi pe deplin ce a “spus” autorul. Felicitări, şi îţi doresc un mare viitor!
@ Solomon: Multumesc pentru cuvintele frumoase si m-as bucura ca muzica mea sa ajunga la sufletul dumneavoastra!
Vorbesti fluent vreo limba straina? Banuiesc ca da, din moment ce calatoresti atat de des si in atatea locuri minunate. Ce cultura admiri cel mai mult?
@ Marian: Vorbesc fluent limba engleza. Din pacate nu am foarte multe de admirat la culturile contemporane. Avem noroc cu ce ne-au lasat generatiile anterioare.
Exista posibilitatea ca vocea sa se mai dezvolte dupa o anumita varsta? sau talentul, in general.
@ Cristiana: VOCEA poate fi lucrata, cu TALENT te nasti!
ce tara crezi ca a dat, de-a lungul vremii, cele mai valoroase bucati de muzica clasica ?
@ Cristina: Rusii, germanii, austriecii, italienii si francezii si-au disputat intotdeauna “locul I”…
Ziceai ca si bunicul tau se ocupa cu muzica. Ati concertat impreuna vreodata?
@ Anca: Bunicul meu este compozitor de muzica usoara, nu am concertat impreuna.
Crezi ca numele tau va ramane in istorie alaturi de cele ale marilor compozitori ai lumii?
@ Ana: Ramane de vazut…
Ce preferi, marea sau muntele?